Versetul zilei

31 decembrie 2012

La multi ani !

 Vreau sa va multumesc ca alaturi de voi, am mai trecut un an. Un an cu incercari,dar si cu multe bucurii si binecuvantari.
Vreau sa va multumesc pentru fiecare popas facut aici, pe pagina "MAI EXISTA O SANSA".
Cu ajutorul lui Dumnezeu speram ca si in acest an, Dumnezeu ne va calauzi 
gandurile impreuna.
Va urez un an binecuvantat, insotit de cele mai alese ganduri si fie ca pacea, unitatea  si dragostea sa fie mereu in casele voastre.
LA MULTI ANI !!!!

Intrebari si raspunsuri ?

Biblia  are foarte multe invataturi pentru  noi. Multi citim zi de zi, dar sunt cateva intrebari pe care e bine sa ni le punem fiecare in dreptul nostru, acum la cumpana dintre ani.
  • Invataturile pe care le-am citit, le-am lasat sa se vada in viata noastra ?
  • Lucram alaturi de colegi care nu sunt crestini...ce  exemplu le-am fost?
  • Mergem la scoala cu colegi care nu Il cunosc pe Dumnezeu...ne-am comportat ca si Copii ai lui Dumnezeu?
  • Avem vecini cu care convietuim de ani de zi, unii langa ceilalti...
le-am vorbit despre El?
  • La cate persoane le-am spus ca ISUS a murit si pentru pacatul lor?
  • Am vazut oameni flamanzi, la cati oare am dat o bucata de paine?
  • Am vazut oameni ingrijorati, oare le-am spus ca exista Unul care Isi ofera umerii sa le poarte povara lor?
Sunt intrebari care asteapta un raspuns....
Ce bine ar fi daca am avea raspunsul care este placut Domnului...?

" Doamne, recunosc ca de multe ori Numele pe care mi l-ai dat sa il port nu ti-a adus cinste, si imi cer iertare. Vreau sa fiu un Copil al Tau in care sa Iti gasesti placerea zi de zi, clipa de clipa...
Te rog , ajuta-ma"



Vise, planuri....

La fiecare inceput de an, fiecare dintre noi am facut un plan sau mai bine zis ne-am propus cateva ganduri sau dorinte care am dorit sa  ni se implineasca. Fiecare din noi am faurit  vise la inceputul anului 2012 si  am  dorit ca ele sa devina realitati in cursul anului.Poate unii am dorit o sotie sau un sot de vis, am dorit un concediu de vis, am dorit un apartament sau o casa de vis, am dorit o masina de vis sau multe alte dorinte firesti.
Unele din acestea poate sau implinit, unele poate ca nu, dar indiferent de implinirile sau neimplinirile din acest an, inteleptul Solomon scrie in cartea Proverbelor:
"Cu mine este bogatia si slava, avutiile trainice si dreptatea"
Cu Dumnezeu sunt bogatiile trainice!
De regula noi, oamenii cautam impliniri materiale si pamantesti, dar uitam ca acestea nu pot fi implinite daca nu sunt binecuvantate de Domnul.

O sotie buna...este un dar de la Domnul, spune Solomon in  Prov.19:14, iar in Psalmul 127:1, David spune: "Daca nu zideste Domnul o casa, degeaba lucreaza cei ce o zidesc"
Urmeaza un nou an, poate faci aceleasi planuri in inima ta dragul meu cititor.
Vreau sa iti amintesc un singur lucru: fara Dumnezeu nu vei avea nici izbanda si nici  binecuvantare. 
"Binecuvantarea Domnului imbogateste..." Proverbe 10:22
Care este planul tau pentru 2013?
Il ai pe Dumnezeu inclus in planurile tale?
Dumnezeu asteapta un raspuns.....nu amana ...

Hrana ta zilnica !

31 Decembrie Iosua 24.16-33
La îndemnul lui Iosua, potrivit cu exemplul pe care el îl dă în mod personal, Israel răspunde printr-o promptă declaraţie de credinţă. Se angajează să slujească DOMNULUI. Dar numai bunele intenţii nu sunt suficiente. Şi v. 16 arată orbirea lor, pentru că dumnezeii străini sunt încă acolo (v. 23), de vreme ce Iosua este obligat să le spună până într-atât că în felul acesta se găsesc: „nu veţi putea sluji DOMNULUI" (v. 19). „Nici un rob nu poate sluji la doi stăpâni', confirmă Domnul (Luca 16.13).
Bunele intenţii ale lui Israel vor rezista cât timp vor fi conducători evlavioşi: losua, Eleazar, Fineas, ... (compară cu 2 Cronici 24.2).
Este ocazia să ne întrebăm încă o dată: Suntem noi alipiţi de Hristos Domnul printr-o credinţă vie şi personală? Sau ne mulţumim cu atât, la a urma chemarea şi exemplul celor care ne-au învăţat?
In acest caz, ce vom face când ei ne vor părăsi?
Iosua îşi încheie alergarea. Conducător credincios, el a umblat în deşert umblarea credinţei. A luptat apoi lupta credinţei. Am recunoscut în el câteva trăsături ale marelui Conducător, ale învingătorului lumii, ale Căpeteniei şi Desăvârşitorului credinţei.
Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne înveţe, în umblare ca şi în luptă, să privim ţintă la Isus (Evrei 12.2).

30 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

30 Decembrie Iosua 24.6-15
Dacă ne-am recunoscut printre aceşti mizerabili întâlniţi „dincolo de râu", slujind idolilor acestei lumi, acum recitim şi admirăm ce a făcut pentru ai Săi Dumnezeul „care este bogat în îndurare" (Efeseni 2.4...). Pentru că vom sonda profunzimile harului lui Dumnezeu numai în măsura în care vom înţelege la ce punct aveam nevoie de el.
Mesajul de rămas bun al lui losua faţă de popor ne face să ne gândim la cel al lui Pavel către bătrânii din adunarea din Efes (Fapte 20.17 ...). Apostolul credincios aminteşte şi el de harul şi de puterea lui Dumnezeu care dau o moştenire tuturor sfinţilor (Fapte 20. 32). El subliniază responsabilitatea ce decurge din aceasta şi îndeamnă să ia seama, să vegheze ... (Fapte 20.28, 31). Şi poate invoca propriul său exemplu: el 1-a servit pe Domnul (v. 19) şi n-a avut altă dorinţă decât să sfârşească lucrarea primită de la El (v. 24).
Aceasta este şi concluzia lui losua. Slujba sa pare încheiată.
Cu toate acestea, el declară dintr-o neclintită decizie a inimii: „eu şi casa mea vom sluji Domnului". Iosua vorbeşte în numele familiei sale.
Oare acest „eu şi casa mea vom sluji" nu răspunde într-o manieră cu totul naturală la „vei fi mântuit tu şi casa ta" din Fapte 16.31? Credinciosul şi cei din casa lui sunt mântuiţi pentru a sluji.

29 decembrie 2012

Un verset...

Acum la finalul acestui an ce am putea spune mai mult....?

Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Preaînalt.
Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei
proslăvi!
 Psalmii 50: 14-15

Gabi Ilut- Zboara timpul....

Zboara timpul, zboara anii, zboara mereu
Parca peste tot rasuna Tu esti Dumnezeu
Cu rabdare astepti si cauti roade in noi
Vantul ce-a fost a lasat pomii goi.

Refren:
Cad toamna frunzele, frunzele
Ne trezim ca zboara in graba zilele
Si rodul ce-a ramas, a ramas
E comoara ultimului ceas.

Anul acesta de indurare va oferi
Sansa pentru fiecare timpul de a rodi
Domnul nostru se ingrijeste zilnic de noi
Ce rod de-aduce in ziua de apoi.

Dumnezeu este vesnic !

Viata noastra este asemeni unei lumanari care zi de zi se consuma  arzand. 
Asa a mai trecut inca un an, si iata-ne ajunsi la finele anului. Daca stam si privim in urma, vedem cata binecuvantare  a lasat Dumnezeu in viata noastra, si asta...
FARA SA O MERITAM.

De-atatea ori m-am intrebat de ce...pentru ca merit, stiu ca nu am, dar ceea ce stiu este ca doar datorita faptului ca indurarea LUI este mare si vesnica, pentru ca Insasi EL este un  Dumnezeu vesnic si tot ceea ce revarsa asupra noastra este vesnic.

Zilnic si innoit bunatatea Lui fata de mine, o bunatate care este VESNICA!
"Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice"
 Psalmii 25:6

Stiu ca niciodata nu a fost cu mine partinitor, ci a fost drept, pentru ca dreptatea LUI este vesnica !
"Dreptatea Ta este o dreptate veşnică, şi Legea Ta este adevărul" Psalmii 119:142

Stiu ca in clipele cele mai grele, cand m-am simtit singura, El m-a mangaiat, si mangaierea pe care mi-a oferit-o El este o mangaiere vesnica !
" Şi însuşi Domnul nostru Isus Hristos şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat prin harul Său o mângâiere veşnică şi o bună nădejde..."
2 Tesaloniceni 2:16

Stiu ca indiferent cat de mult am gresit, m-a iertat si mi-a oferit mantuire , si nu orice mantuire....ci o mantuire care dainuie in veci, pentru ca mantuirea pe care mi-a dat-o este o mantuire vesnica !
"Şi, după ce a fost făcut desăvârşit, S-a făcut, pentru toţi cei ce-L ascultă, urzitorul unei mântuiri veşnice...." Evrei 5:9

Stiu ca aici pe acest pamant Dumnezeu m-a binecuvantat mai mult decat meritam, dar stiu ca toate aceste binecuvantari sunt trecatoare. Binecuvantarea cea mai mare pe care mi-a pregatit-o in cer, este o casa vesnica!
"Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer, de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veşnică."2 Corinteni 5:1

...si ce este mai important, acolo in casa aceea vesnica, voi trai vesnic alaturi de EL, pentru ca mi-a oferit viata...si nu orice viata...CI VIATA VESNICA !
"Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică" Ioan 3:16

Este Acest Dumnezeu si Dumnezeul tau...?
Indiferent cat de binecuvantat esti aici pe pamant...nu uita...AICI NIMIC NU ESTE VESNIC.
Astazi, inca ai sansa sa vii la El si sa Il rogi sa iti ofere toate aceste binecuvantari vesnice  asupra ta.
O ZI MINUNATA  !!!



Hrana ta zilnica !

29 Decembrie Iosua 23.12-16; 24.1-5
Prin gura lui Iosua, DOMNUL îi avertizează pe conducătorii poporului cu privire la consecinţele dezastruoase ale celor care merg înapoi: „pentru că dacă veţi da înapoi în vreun fel ..." (v. 12). Iar în v. 13, mai multe imagini sugerează pericolele care îi ameninţă inevitabil pe cei care mondenizează (care merg înainte, după lume). Laţul începe prin a te face să cazi; cursa prinde şi reţine; biciul este marca servitutii. În final, spinii în ochi: aceştia sunt cruda orbire. Aşadar Samson, prins în cursă, îşi va pierde, unul după altul, nazireatul, puterea, libertatea, vederea şi viaţa.
În cap. 24, Iosua convoacă întreg Israelul şi începe prin a le aminti de marile momente ale istoriei lor. Pentru aceasta este necesar să se întoarcă în trecutul îndepărtat, dar nu numai pentru a-1 pomeni măgulitor pe Avraam, de care Israel îşi amintea cu plăcere (Ioan 8. 33, 39), ci va trebui să se întoarcă până la tatăl acestuia, la Terah, cel care slujise idolilor. Iosua vrea să le spună prin aceasta: idolatria nu este numai caracteristica rămăşiţei care vă însoţeşte; ea este în firea voastră. Voi nu sunteţi mai buni decât ceilalţi. încă o dată vom lăsa să vorbească epistola către Efeseni:
„Voi eraţi morţi în greşelile şi păcatele voastre, în care aţi umblat odinioară, potrivit veacului lumii acesteia ... şi eram, din fire, copii ai mâniei, ca şi ceilalţi" (Efeseni 2.1-3).

28 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

28 Decembrie Iosua 23.1-11
La rândul său, Iosua îşi sfârşeşte cariera. „Fiţi deci curajoşi, ca să păziţi şi să faceţi tot ce este scris ...", le spune el căpeteniilor poporului (v. 6). Era cuvântul pe care DOMNUL i-1 spusese la început (1.7), ceea ce Moise repetase de multe ori. Şi astăzi avem nevoie de această învăţătură.
Mulţi găsesc Evanghelia veche, demodată; doresc „să-şi gâdile urechile" cu noutăţi (2 Timotei 4.3). Să mulţumim Domnului că ne-a dat slujitori care nu obosesc repetând aceleaşi adevăruri şi aceleaşi îndemnuri. „Să vă scriu aceleaşi lucruri, mie nu-mi este greu ~ le spune Pavel filipenilor - iar vouă vă este de folos" (Filipeni 3.1). Cât despre noi, să nu obosim să le ascultăm!
Pomenind numele dumnezeilor naţiunilor, se face un prim pas spre a jura pe ei, apoi spre a le sluji, în sfârşit pentru a se prosterna înaintea lor (v. 7). Iată pentru ce epistola către Efeseni ne îndeamnă nici să nu fie pomenite aceste lucruri necurate, nebune şi necuviincioase ale lumii, „cum se cuvine unor sfinţi" (Ef. 5.3, 4).
Poate că nu suntem întotdeauna destul de atenţi la limba noastră. Fie ca ea să ne facă să fim recunoscuţi de alţii ca fiind ucenici ai lui Isus! (Matei 26.73 în contrast cu v. 74).

Hrana ta zilnica !

27 Decembrie Iosua 22.21-34
Fiii lui Ruben, Gad şi Manase îşi explică intenţiile, iar sinceritatea lor este recunoscută de fraţii lor. La ce servea acest altar impunător? Nu exista lângă Iordan un monument mult mai reprezentativ, mormanul de douăsprezece pietre, simbol al unităţii poporului în poziţia sa cerească (Iosua 4)?
Dar, cu siguranţă, aceste două seminţii şi jumătate îşi pierduseră (ca atât de mulţi creştini) plinătatea bucuriei pentru privilegiile lor.
În creştinătate s-au ridicat multe „altare" care izbesc privirile, înălţate după imaginaţia omului, în loc să mărturisească unitatea Bisericii, ele îi proclamă mai degrabă divizările. Şi dreapta indignare a celor nouă seminţii şi jumătate ne arată cât de „în serios" trebuie luată dezbinarea poporului lui Dumnezeu.
Instituirea şi prezentarea unor principii măreţe, chiar dacă sunt conform Scripturii, nu vor înlocui realitatea bucuriilor din „ţară".
Credinciosul care a experimentat aceste bucurii nu este întotdeauna în măsură să dea altora multe explicaţii. Dar poate să-i invite: „Veniţi şi vedeţi" (loan 1.39, 46). „Dacă aţi gustat, în adevăr, că Domnul este bun ", spune apostolul Petru, „de El apropiindu-vă... sunteţi zidiţi o casă spirituală ..." (1 Petru 2.3-5).

Hrana ta zilnica !

26 Decembrie Iosua 22.7-20
„Impărţiţi prada cu fraţii voştri", le-a poruncit Iosua celor care plecau (v. 8). Când este vorba de adevăruri biblice sau de experienţe creştine, Domnul ne invită să le facem parte şi altora de bogăţiile spirituale strânse în ţara promisiunii. Aşa cum aceşti bărbaţi puteau să le povestească familiilor lor despre memorabila traversare a Iordanului şi despre strălucitele victorii ale lui Iosua, un copil al lui Dumnezeu va vorbi cu plăcere despre „minunile" împlinite de Domnul pentru el sau descoperite în Cuvântul Său (cap. 3.5).
La despărţire, luptătorii din Ruben, Gad şi Manase zidesc lângă Iordan „un altar măreţ la înfăţişare". Fraţii lor din celelalte seminţii se îngrijorează imediat, gata să intervină.
Ce semnifică acest act? O sfidare a DOMNULUI? O proclamaţie de independenţă?
Orice explicaţii s-ar da, iată o primă dificultate care nu ar fi apărut dacă aceste seminţii ar fi intrat în Canaan.
Cercetarea este condusă de Fineas, preot care îşi arătase zelul într-un alt moment critic al istoriei poporului Domnului. Gelos cu gelozia DOMNULUI (Numeri 25.11), el împleteşte dragostea pentru Dumnezeu cu dragostea de fraţi. Două sentimente care sunt de altfel inseparabile! (1 Ioan 4.20, 21).

25 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

25 Decembrie Iosua 21.41-45:22.1-6
Spre deosebire de leviţi, a căror moştenire era DOMNUL, le vedem din nou pe cele două seminţii şi jumătate care sunt foarte legate de bunurile lor pământeşti. Încărcaţi cu prăzi luate de la duşmani, binecuvântaţi de losua, pare ca totul să meargă bine cu aceşti bărbaţi din Ruben, Gad şi Manase. 
Dar nu este aşa! Ei vor suferi o mare pierdere traversând din nou Iordanul pe care altădată îl trecuseră într-un mod atât de măreţ. Chivotul nu îi mai însoţeşte la această a doua traversare. El rămâne în Canaan. Ne-am putea întreba: Ce trebuia ei să facă? Familiile lor se aflau de cealaltă parte. Versetul 19 din cap. 22 dovedeşte că era încă timp să le facă să vină în ţară. De altfel, nu a spus Domnul Isus: „Cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine ..."? (Matei 10.37).
Vai, mulţi tineri creştini au început bine, au luptat bine şi apoi s-au depărtat de Domnul precum şi de poporul lui Dumnezeu. Şi adesea aceasta s-a întâmplat din cauza unui cămin pe care şi l-au întemeiat după gândurile lor, fără să respecte cerinţele de drept ale lui Dumnezeu. Parcă auzim trista întrebare pe care le-a pus-o Domnul ucenicilor Săi: „Şi voi vreţi să plecaţi?" (Ioan 6.67).
 Cititorule, dacă ţi s-ar pune astăzi aceeaşi întrebare, vei răspunde tu la fel ca ucenicul Său, Petru?

24 decembrie 2012

Sarbatori binecuvantate !

Doresc ca Cel nascut in ieslea din Betleem sa nu ramana la stadiul de prunc, ci sa creasca mereu si mereu in  inima ta,  pana ajunge la stadiul de DOMN AL VIETII TALE.
Bucuria magilor si a pastorilor sa  locuiasca vesnic in fiecare casa, si pacea sa va insoteasca mereu.
 VA DORESC SARBATORI  BINECUVANTATE alaturi de DOMNUL ISUS!

Cum Il astepti pe REGE?

Mai sunt cateva ore pana vom sarbatori Nasterea Domnului Isus.
Oriunde iti arunci privirea, atmosfera creata de luminile frumos colorate, iti amintesc ca urmeaza o sarbatoare minunata.In jur este atata pregatire, vad atata agitatie, toata lumea e pe strazi si prin hypermarket-uri cu cosurile pline...asteptand sarbatoarea de Craciun. In aceasta perioada se cheltuiesc bani foarte multi si in special pentru cadourile pe care vrem sa le oferim celor dragi, si fiecare la randu-i asteapta sa primeasca un dar, fie el cat de mic.
 Insa mintea mea  este framantata de o intrebare...oare mai astepta cineva nerabdator  darul din ieslea Bethleemului...?
Multi sunt coplesiti de mirajul acestor sarbatori, dar motivul adevaratei sarbatori...oare il mai simtim.
Mai simtim bucuria pe care magii si pastorii au avut-o mergand sa caute pruncul nascut in ieslea cea  saraca...? Ieslea in care a venit REGELE Universului?
Ii mai canta cineva osanale din  inima, si nu o inima oricum, ci o inima curata si sfanta?
Omul a fost creat de Dumnezeu si are atat trup, cat si suflet. Trupurile sunt  rasfatate cu tot ce este mai bun, cu tot ce este mai de pret, dar sufletul?
 Sufletului ce ii oferim?
Multi au impodobit casa...asteptand Craciunul....dar oare cati Il  asteapta pe ISUS?
Am decorat unele  biserici  parca sunt brazii de Craciun , locul sfant  unde sufletul doreste sa gaseasca liniste si pace, printre podoabele atarnate...
oare ISUS mai are loc acolo? 
Totul este plin de culoare, dar lipsit de sens si gol, lipseste Sarbatoritul....
Sarbatorim ziua celui nascut.....dar EL lipseste cu desavarsire.
Suntem preocupati de orice altceva, dar nu suntem preocupati de sfintirea inimii noastre, ca Cel nascut in iesle sa isi gaseasca placere in inima noastra.
Asteptam Craciunul, asteptam colindatori, dar oare inima Ta Il asteapta pe Cel care este REGE? 


  


Hrana ta zilnica !

24 Decembrie Iosua 20.1-9; 21.1-3
De cealaltă parte a Iordanului fuseseră deja stabilite de către Moise (Deuteronom 4.41-43) trei cetăţi de scăpare în caz de omor. Altele trei sunt acum alese în aceeaşi ţară, la nord, în centru şi la sud. Fiecare dintre ele este aşezată pe câte un munte (v. 7), ceea ce ne aminteşte de cuvintele Domnului Isus: „O cetate aşezată pe vârful unui munte nu poate fi ascunsă" (Matei 5.14). Văzută de toţi şi în special de nefericitul ucigaş care fuge pentru a se ascunde acolo, cetatea de scăpare aminteşte neîncetat de harul lui Dumnezeu. Prima dintre aceste cetăţi, Chedeş, se află în Galileea, ţinutul drag tuturor copiilor lui Dumnezeu. Acolo a locuit Isus din Nazaret timp de treizeci de ani, acolo a slujit, a vindecat, a învăţat ucenicii şi mulţimile. Ce-a de-a doua, Sihem, în Efraim, este adesea identificată cu această „cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov îl dăduse lui losif, fiul său" (Ioan 4.5) (şi de aceea fusese inclusă în partea lui Efraim, fiul lui losif; cap. 24.32). Ea de asemenea îl evocă pe Călătorul divin, obosit de drum, care S-a aşezat într-o zi lângă fântâna sa (Ioan 4.5 ...). In sfârşit, Hebronul, citadela morţii învinse, care devine loc de adăpost, străvechi loc de retragere.
Capitolul 21 se ocupă de partea leviţilor. Le sunt atribuite patruzeci şi opt de cetăţi, repartizate pe teritoriul celorlalte seminţii.

Hrana ta zilnica !

23 Decembrie Iosua 17.1-18
Şapte seminţii nu şi-au primit încă moştenirea. Iosua trece atunci la măsurarea terenului ţării, împărţindu-1 prin tragere la sorţi. Cu siguranţă, Dumnezeu rânduieşte sorţii după voia Lui. Hazardul nu există şi un creştin nu trebuie niciodată să cheme norocul sau nenorocul.
In Psalmul 16 auzim pe cineva (anticipându-L pe însuşi Domnul Hristos) care declară: „Frânghiile de măsurat mi-au căzut în locuri plăcute, da, am o moştenire frumoasă" (v. 6). Să ne străduim să descoperim frumuseţea şi valoarea a tot ce ne-a dat Dumnezeu în Domnul Hristos. Şi să fim mulţumitori (Coloseni 3.15)! Iosua, care aparţine seminţiei lui Efraim, este un exemplu pentru fraţii săi, alegându-şi moştenirea pe muntele pe care ei îl dispretuiseră (17.16). 
Şi această regiune poartă un nume semnificativ: Timnat-Serah, adică „parte abundentă ".
Lunga listă a cetăţilor ne aminteşte că noi, „creştini dintre naţiuni", eram fără drept de cetăţenie în Israel" (literal: fără drepturi la cetăţi). Dar acum, „apropiaţi prin sângele lui Hristos", am devenit Împreună-cetăţeni cu sfinţii" (Efeseni 2.12, 13, 19). „Cetăţenia noastră este în ceruri" (Filipeni 3.20). În curând vom locui în cetatea cereasca.

22 decembrie 2012

Hrana ta zilnica!

22 Decembrie Iosua 17.1-18Manase îşi primeşte partea şi imediat apar cele cinci fiice ale lui Ţelofhad cu frumoasa lor perseverenţă. Amintind de porunca DOMNULUI către Moise, ele îşi revendică mult aşteptata moştenire. Jumătate din seminţia lor alesese cealaltă parte a Iordanului, dar ele nici nu s-au gândit la aşa ceva; moştenirea lor era în Canaan, în mijlocul fraţilor lor. Şi să ne amintim cu această ocazie că, dacă femeile creştine nu sunt chemate la anumite slujbe publice, cum ar fi predicarea, moştenirea lor cerească şi bucuria în binecuvântările cereşti nu le sunt cu nimic mai prejos decât cele ale fraţilor lor.
Într-o manieră generală, să remarcăm cu ce grijă stabileşte DOMNUL hotarele fiecărei seminţii. Una după alta, fiecare îşi primeşte partea, indicată în primul rând prin frontiere, apoi prin lista cetăţilor care se găsesc  acolo.
Dumnezeu aşteaptă în schimb de la ai Săi zelul de a şile însuşi.
Priviţi-1 însă pe Efraim! Nu-i place muntele său: îi cere prea multe eforturi; solicită o altă parte, nu prin credinţă, ci de lene. Cât de mult pierdem noi, ca şi această seminţie, din lipsă de energie, mai ales în domeniul care ne este cuvenit întotdeauna: cel al rugăciunii

21 decembrie 2012

Hrana ta zilnica!

21 Decembrie Iosua 15.20... 63; 16.1-10
Sosise mult-aşteptatul moment ca Israel să intre în stăpânirea moştenirii lor. Iuda îşi primeşte cel dintâi partea, detaliindu-se cetate cu cetate, ca pentru a sublinia grija pe care o manifestă DOMNUL pentru fiecare petic de pământ din această ţară care Ii aparţine. Să avem şi noi o viziune din ce în ce mai cuprinzătoare asupra poporului lui Dumnezeu, în special pentru a-i include în rugăciunile noastre.
Vai, la sfârşitul fiecărei delimitări vom găsi câte o restricţie, câte un „dar". Victoria nu este completă. Iuda nu ajunge să-i deposedeze pe iebusiţi (v. 63). Până în zilele lui David, aceştia vor păstra un loc întărit în Ierusalim: fortăreaţa Sionului (2 Samuel 5.6).
Nici Efraim nu poate să-i izgonească pe canaanitii din Ghezer (16.10).
Siliţi să plătească tribut, aceşti înfrânţi vor fi ei chiar inofensivi?
Dimpotrivă, după cuvântul lui Moise, vor constitui curse în mijlocul lui Israel, antrenându-i pe aceştia la rău şi la idolatrie. Ce se întâmplă cu inimile noastre, dragi copii ai lui Dumnezeu? Nu tolerăm noi în vieţile noastre anumiţi vrăjmaşi care nu ne par deloc periculoşi? Suntem obişnuiţi cu prezenţa lor; ne-ar fi greu să-i judecăm. Fie ca Domnul să ne dea curajul să o facem, astfel ca numai El singur să domnească peste inima noastră! (Romani 6.12 ...).

O zi minunata !

Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
Împăraţii pământului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicând:
„Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!”
Cel ce şade în ceruri râde, Domnul Îşi bate joc de ei.
Apoi, în mânia Lui, le vorbeşte şi-i îngrozeşte cu urgia Sa, zicând: „Totuşi, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfânt.”
 „Eu voi vesti hotărârea Lui” – zice Unsul – „Domnul Mi-a zis: „Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am născut. Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pământului în stăpânire!
 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar.”
 Acum, dar, împăraţi, purtaţi-vă cu înţelepciune! Luaţi învăţătură, judecătorii pământului! Slujiţi Domnului cu frică şi bucuraţi-vă, tremurând.
 Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie, şi să nu pieriţi pe calea voastră, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toţi câţi se încred în El! 
Psalmii 2

20 decembrie 2012

Eveniment!

Biserica Penticostala “Elim” din Timisoara, organizeaza:
Conferinta de tineret cu tema: “Batalia pentru integritate”. Invitati: Pastor Nelu Brie, Alin si Emima Timofte.
Evenimentul va avea loc Sambata 22 Decembrie 2012, ora 16:00 la Biserica Elim, str. Virgil Madgearu, 39 Timisoara.
Mai multe pe www.elim.ro

Umblarea cu Dumnezeu!

Binecuvantarile din viata noastra depind in mare masura de umblarea noastra cu Dumnezeu. Suntem tentati sa credem ca, daca declaram apartenenta noastra la un cult, daca avem facut un botez, daca suntem inscrisi intr-un registru, este suficient.
Din pacate, totul este in zadar...daca umblarea noastra nu este dupa voia lui Dumnezeu. Sa privim in urma la istoria poporului Israel. Cu toate ca Dumnezeu le-a purtat de grija in fiecare zi, totusi ei au uitat si s-au departat de Dumnezeu.(Exod 22:1) Hotarat Dumnezeu a vrut sa ii pedepseasca, dar Moise a fost mijlocitorul dintre Dumnezeu si acest popor.
Pentru  a avea siguranta ca umblarea noastra este dupa voia lui Dumnezeu, trebuie sa ne analizam bine viata, trairea si purtarea.
Iata cateva conditii care trebuiesc indeplinite:
1.Atunci cand umbli cu Dumnezeu, trebuie sa o rupi definitiv cu pacatul si cu diavolul!
Nu va fi deloc usor, dar cu Dumnezeu totul se poate.Nu poti umbla pe doua cai, cum de altfel nu poti sluji la doi stapani. 
"Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. - Matei 6:24
2.Atunci cand parasesti pe diavol, cauti partasia cu Dumnezeu!
Zacheu cauta sa Il vada pe ISUS !
"Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură. A alergat înainte şi s-a suit într-un dud ca să-L vadă; pentru că pe drumul acela avea să treacă"
3.Atunci cand stai in partasie cu El, te abandonezi in Mana Lui, total si neconditionat!
Chiar si in suferinta poti vedea slava lui Dumnezeu. In Matei 11:28, Dumnezeu cheama la El pe cine...?...pe cei obositi si plini de probleme..
  "Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă."
4. Atunci cand ai abandonat totul....accepti si chemarea pe care ti-o face !
Indiferent unde, indiferent cand....esti dispus sa Ii faci voia  

Cand umbli cu Dumnezeu, cei din jurul tau vor vedea acest lucru, pentru ca vei fi insotit de multe semne care vor arata ca esti UNUL din COPIII SAI .
-SFINTENIA, unul din semne care te va insoti:
„Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt”. - 1 Petru 1:16
-CARACTERUL, alt semn prin care vei fi deosebit:
"Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus."-1 Ioan 2:6
-CURAJUL, de care trebuie sa dai dovada:
" Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.”  Marcu 16:17-18

 Prin umblarea cu Dumnezeu vom capata trecere inaintea LUI !
"Domnul a zis lui Moise: „Voi face şi ceea ce-Mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!” Exod 33:17

O zi binecuvantata in care umblarea noastra sa fie dupa voia lui Dumnezeu !

Omul contemporan este "stăpânit de două patimi mari: banul şi trupul"

Fiind pe sfarsit activitatea la servici, am intrat sa citesc cate ceva. Mi-a atras atentia un articol foarte interesant. Redau cateva pasaje din el....

Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, IPS Andrei, afirmă, în Pastorala de Crăciun, că omul contemporan este "stăpânit de două patimi mari: banul şi trupul", iar deviza acestuia este "doar să mănânce bine, să fure şi să îi exploateze pe cei slabi".
IPS Andrei afirmă, în Scrisoarea Pastorală de Crăciun, intitulată "Pe altă cale", că omul civilizat al veacului nostru, trăind în spiritul care domnea şi la curtea lui Irod, are următoarea deviză de viaţă: "să mănânce bine, să îndrăgească femei frumoase, să fure şi să exploateze pe cei slabi, să doarmă în lenea unui trup obosit de senzaţii tari, să se închine la icoanele rotunde ale banului, devenit un adevărat Dumnezeu făcător de minuni. El e stăpânit de două patimi mari: banul şi trupul. Iar aceste patimi îşi găsesc satisfacţie pe calea cea lată, pe calea lui Irod". 
El adaugă că, din perspectiva pământească, întoarcerea la Irod, la anturajul lui, la modul lui de viaţă, ar fi fost mult mai ispititoare. 
"Este mult mai uşor să umbli pe calea cea lată, care nu-ţi impune nicio cenzură morală, nu-ţi cere niciun fel de preocupare spirituală, nu-ţi cere să participi la Liturghie, nu-ţi cere să faci acte de caritate, îţi îngăduie să te înfrupţi din toate desfătările ce ţi le oferă patima, dar, din nefericire, duce la prăbuşire.  Calea uşoară e aceea a viciului şi calea obositoare şi aspră e cea a virtuţii. Pe cea uşoară călătoreşte mulţime mare, iar pe cea obositoare lume puţină, pentru că e strâmtă şi grea. Capătul ei, însă, ajunge în bucuria veşnică", spune IPS Andrei.
Articolul continua aici: http://www.mediafax.ro/social/ips-andrei-omul-civilizat-al-veacului-nostru-este-stapanit-de-doua-patimi-mari-banul-si-trupul-10402457

Hrana ta zilnica !

20 Decembrie Iosua 15.1-19
După atribuirea părţii lui Iuda, iată un alt exemplu de credinţă îndrăzneaţă şi curajoasă. Din nou îl vom găsi în familia lui Caleb. Lângă acesta, Otniel, nepotul său, şi Acsa, fiica sa, fuseseră bine educaţi. Zi de zi, în timpul lungilor ani ai deşertului, putuseră să-l audă, aplicând îndemnul din Deuteronom 6.7, povestindu-le despre ţara cea bună pe care o vizitase, despre fructele uimitoare pe care le adusese. De asemenea zi de zi putuseră să vadă, credincios în mersul său perseverent, apoi în luptele Sale pentru posesiunea deplină a acestei ţări. Astfel de cuvinte, astfel de exemplu au adus roade. Otniel şi Acsa au învăţat ei înşişi, puţin câte puţin, să iubească această ţară a Canaanului, centrul gândurilor şi afec-. ţiunilor tatălui lor Şi, la momentul potrivit, apare credinţa. Cea a lui Otniel ia în stăpânire Chiriat-Seferul. Cea a Acsei cere o porţie suplimentară din pământul Canaanului. Ce bucurie pentru Caleb care îi spusese lui Iosua: ,Dă-mi muntele acesta" (14.12), să-şi audă fiica spunând:
,Dă-mi ... dă-mi şi ...!" (v. 19; compară cu Matei 11.12).
Cu o astfel de pregătire şi cu o soţie demnă de el, Otniel se va califica pentru a exercita mai târziu funcţia de judecător în Israel (Jud. 3.9-11).

19 decembrie 2012

Corul de Copii-Elim Timișoara-Nu mai fii trist

Duminica dimineata am avut in biserica noastra parte de un program minunat alaturi de copiii nostri.
Domnul sa ii binecuvinteze!

Viata asemeni unui tren....


Viaţa-i ca un tren de munte, cu-un mecanic iscusit
Drumu-ncepe de la leagăn, şi-are la mormânt sfârşit,
Treci tunele şi semnale, curajos călătoreşti
Ţine mâna strâns pe frână, drumul vezi să nu-l greşeşti.

O Isuse, Tu condu-ne, pân’ la locul fericit,
Unde îngeri ne aşteaptă să ne spună “bun venit”

Peste văi prăpăstioase poduri lungi vei traversa,
Dar Isus stă şi priveşte, calea-aceasta-I viaţa ta,
Fii atent la avalanşe datoria să-mplineşti
Ţine mâna strâns pe cârmă, drumul vezi să nu-l greşeşti.

Când cu bine ajungi la capăt, şi-apoi treci peste Iordan
Vezi o ţară-mpodobită, e cerescul Canaan,
Aici trenul se opreşte, tu cobori eşti obosit
Însă Domnul îţi grăieşte călător “Bine-ai venit”

Hrana ta zilnica !

19 Decembrie Iosua 14.1-15
DOMNUL îi desemnase pe nume pe cei care aveau să răspundă de împărţirea ţării între seminţii (Numeri 34.16-29). Fiii lui Iuda înaintează acum către aceştia pentru a-şi primi partea şi Caleb ia cuvântul. Mai mult de patruzeci de ani a aşteptat acest moment. Fără să se plângă de o pedeapsă pe care el personal nu a meritat-o, a umblat în pustiu împreună cu poporul, susţinut de speranţă. S-a încrezut în promisunile lui Dumnezeu şi acum i le reaminteşte lui Iosua: „Dă-mi muntele acesta despre care a vorbit DOMNUL" (v.12). Minunat exemplu de perseverenţă a credinţei! Şi mai este ceva de admirat la acest om: Puterea mea - spune el - nu s-a schimbat. La optzeci şi cinci de ani sunt tot aşa de tare ca la patruzeci. Care îi era secretul? Isaia 40.31 îl descoperă: „Cei care se sprijină pe DOMNUL îşi vor înnoi puterea ... vor umbla şi nu vor obosi". Prin această putere divină, Caleb, bătrân ca vârstă, tânăr ca vigoare, era gata acum să ia în stăpânire Hebronul şi să înfrângă puterea omenească a renumiţilor anachimi, uriaşi care odinioară înspăimântaseră atât de mult poporul. Da, „ferice de omul a cărui putere este în Tine ... Ei merg din putere în putere" (Psalmul 84.5, 7).

18 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

18 Decembrie Iosua 13.15-33
Fiii lui Ruben, ai lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase îşi primiseră partea de moştenire înaintea tuturor fraţilor lor. Această parte, ne amintim, şi-o aleseseră singuri, fără să-L aştepte pe Dumnezeu să le-o dea (Numeri 32). Lecţie plină de învăţăminte pentru fiecare dintre noi! De câte ori nu ne-am arătat, ca şi ei, incapabili să aşteptăm! Ne-am lăsat conduşi de împrejurări (Basanul şi Galaadul erau potrivite pentru creşterea vitelor şi aceste seminţii aveau turme şi cirezi). Am ales soluţia cea mai simplă sau chiar, din prudenţă, prima care s-a ivit, când, cu puţină răbdare, ne-am fi asigurat o moştenire mult mai bună: aceea pe care Dumnezeu o pregătise pentru noi.
Aceste seminţii ne mai învaţă încă o lecţie: alegând primii ceea ce le părea mai bun (ca Lot şi Avraam -Geneza 13), rubeniţii şi gadiţii s-au arătat egoişti faţă de fraţii lor: «întâi eu!» într-adevăr, s-au servit primii şi şi-au luat moştenirea înaintea tuturor celorlalţi. Dar ceea ce şi-au luat era departe de a fi cel mai bun, aşa cum îşi închipuiseră. Cei dintâi vor deveni cei de pe urmă. Vedem că cel mai bun este întotdeauna ceea ce ne dă Dumnezeu, chiar dacă trebuie să aşteptăm un timp.

17 decembrie 2012

Hrana ta zilnca !

17 Decembrie Iosua 13.1-14
DOMNUL îi aminteşte lui Iosua că rămăsese foarte mult pământ de luat în stăpânire. Frontierele ţării îi fuseseră arătate (1.4). Erau uşor de reţinut. La sud: un mare deşert; la nord:
un mare munte, Libanul; înspre orient: un mare, fluviu, Eufratul; în sfârşit, la apus: o întinsă mare, Mediterana. Teritoriul care trebuie ocupat prin credinţă are frontierele identice cu cele ale aceleiaşi lumi care ni se prezintă şi nouă: aridă, fără rod pentru Dumnezeu (deşertul); plină de orgoliu şi de deşertăciune (muntele); prosperă şi foarte ocupată (fluviul); violentă, încontinuu zbuciumată (marea - Iuda 13; Isaia 57.20).
Să ne păzim, dragi copii ai lui Dumnezeu, să nu călcăm în afara acestor hotare. Mulţi au făcut aceasta fiind atraşi sau din simplă curiozitate şi majoritatea dintre ei nu s-au mai întors niciodată. In schimb rămânea în interiorul graniţelor „foarte mult pământ de luat în stăpânire". Comorile inepuizabile ale Cuvântului, bogăţiile nemăsurate ale Domnului Hristos aşteaptă ca noi să le luăm în stăpânire „astfel ca - potrivit rugăciunii apostolului - să fim deplin în stare să înţelegem împreună cu toţi sfinţii care sunt lărgimea şi lungimea şi adâncimea şi înălţimea; şi să cunoaştem dragostea lui Hristos..."
(Efeseni 3.18-19).
Creştini, iată dimensiunile infinite ale moştenirii noastre în El!

16 decembrie 2012

Esenta Craciunului !

Unul dintre cele mai frumoase anotimpuri este iarna, cel putin pentru mine, iar una dintre cele mai iubite sarbatori de iarna este Craciunul.
Desi iubita de foarte multi oameni, aceasta sarbatoare  are o semnificatie aparte si totusi este primita atat de diferit in fiecare familie.Daca mergem in oras in aceste zile peste tot vedem o agitatie neobisnuita.
Magazine frumos impodobite, lumini superbe care te fascineaza, se cheltuiesc sume imense pentru aceasta sarbatoare, se gateste mancarea cea mai buna, se cumpara hainele cele mai scumpe, dar prea putini se gandesc la esenta acestei sarbatori.
Esenta Craciunului este INSASI ISUS HRISTOS !
Daca Dumnezeu nu avea acest plan minunat de a-L trimite omenirii pe Singurul Sau Fiu, astazi noi nu aveam ce sarbatori.Din pacate ani la rand, oamenii sunt atrasi  de frumusetea magica a acestor sarbatori,  cuprinsi de iuresul acesta comercial, unde toate vitrinele stau incarcate cu diferite reclame cu zeci de lei reduceri, unde diferite locatii stau pregatite sa ofere diferite tentatii si distractii, iar adevaratul motiv de bucurie....este scapat din vedere.
Atentia noastra in aceste zile trebuie sa fie mai mult ca oricand indreptata spre Domnul Isus. Venirea Lui in lume  a fost mijlocita  cu mii de ani in urma prin profeti, prin vise , prin vedenii. Prin Hristos, Dumnezeu  a dat o descoperire totala, completa, definitiva si universala.
Descoperindu-L pe Hristos nu mai ai nevoie de nimic si aceasta descoprire nu s-a facut pentru 2-3 ani...ci este definitiva.Aceasta venire a lui  Hristos a adus siguranta si certitudinea ca Dumnezeu este cu noi.Descoperirea aceasta nu este doar pentru mine sau pentru tine, ci este universala, este pentru intreaga omenire. Si tu dragul meu poti avea aceasta siguranta alaturi de Domnul Isus, poti avea aceasta certitudine ca EL este cu tine, dar  acest lucru atarna de alegerea pe care o faci in aceste zile de sarbatoare.
Alegi sa te lasi amagit si atras de magia  si frumusetea acestei sarbatori de iarna sau alegi sa privesti sarbatoarea in esenta ei?
Esenta Craciunului este INSASI ISUS HRISTOS !

Hrana ta zilnica !

16 Decembrie Iosua 12.1-24
Cartea Iosua se împarte în două părţi de câte douăsprezece capitole fiecare. Prima, pe care o terminăm astăzi, tratează cucerirea Canaanului de către Israel; cea de-a doua (cap. 13-24) descrie în principal împărţirea ţării între seminţii. Încheierea primei părţi: „şi ţara s-a odihnit de război" (11.23), este însoţită, în cap. 12, de o lungă listă a regilor învinşi. Doi fuseseră înfrânţi de cealaltă parte a Iordanului: Sihon şi Og, iar treizeci şi unu, în ţară. Este încurajator să-L vedem pe Dumnezeu făcând El însuşi acest bilanţ. Este dovada că n-a pierdut amintirea nici unei victorii pe care noi am câştigat-o împreună cu Domnul şi ştie că fiecare înseamnă eforturi, renunţări. Curaj deci, ostaşi ai lui Isus Hristos! În luptele noastre, un Arbitru suprem «ţine scorul» fără nici o greşeală: „împăratul Hebronului, unul; împăratul Iarmutului, unul, împăratul Lachisului, unul.
Să ne dea Domnul harul să fim, fiecare la locul său, luptători credincioşi!
În curând va veni clipa să depunem armele, pentru a gusta lângă Domnul Isus odihna cerească. Da, fie ca atunci să putem spune împreună cu apostolul: „m-am luptat lupta cea bună", şi să primim cununa promisă „celui ce va birui" (2 Timotei 4.7; Apocalipsa 2 şi 3).

15 decembrie 2012

O seara binecuvantata !

El isi intinde mana inspre mine
Si pe cararea mea intunecoasa
Atingera mainii Sale divine
Mi-e pasul sigur, viata mai frumoasa.

Cai care vad mana lui Dumnezeu in orice lucru pot lasa cel mai usor lucru in mana lui Dumnezeu !
Esti gata sa predai totul in mana LUI ?
 Nu uita....tot ceea ce ai...ai de la EL ! 
Fiti binecuvantati !

Hrana ta zilnica !

15 Decembrie Iosua 11.12-23
Vrăjmaşii cu care se luptase Israel şi pe care-i învinsese îi reprezintă pe cei care fac război împotriva creştinilor, şi anume pe Satan şi îngerii lui. Lupta noastră este „împotriva stăpânirilor ... împotriva puterilor spirituale ale răutăţii (care sunt) în cele cereşti'''' (Efeseni 6.12). Multe persoane îşi imaginează că diavolul şi demonii sunt acum în iad. Dar Biblia ni-1 arată pe Satan încă în cer, făcând plimbare pe pământ pentru a le face rău oamenilor (Iov 1.6, 7). Fără îndoială, dacă suntem credincioşi, vrăjmaşul nu ne poate răpi mântuirea (loan 10.28), în schimb se străduieşte, luptând împotriva noastră, să ne împiedice să ne bucurăm de binecuvântările cereşti; încearcă să ne răpească teritoriul pe care victoriile anterioare ne-au permis să le ocupăm. Pentru aceasta, acelaşi cap. 6 din Efeseni ne îndeamnă nu numai să ne împotrivim şi să învingem toate, ci mai apoi şi să stăm tari. Cuvântul ne aminteşte în acelaşi timp şi că suntem preaiubiţii Domnului. El afirmă că nici stăpâniri, nici puteri nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu. Dimpotrivă, „în toate acestea suntem mai mult decât învingători prin Acela care ne-a iubit" (Romani 8.37-39).

14 decembrie 2012

Cautati intelepciunea !

Inainte de a servi cina, vroiam sa citesc cateva cuvinte din partea lui Dumnezeu. Am deschis o carte, si ochii sau abatut asupra unui citat.
" Un pesimist vede tunelul, un optimist vede lumina de la capatul tunelului, iar realistul vede tunelul, vede lumina de la capatul tunelului...dar vede si tunelul urmator"
Ca fiecare..am stat si m-am gandit cateva secunde...din ce categorie fac parte.
De-atatea ori am avut momente cand am fost si noi, asemeni pesimistului. Adeseori, in  mijlocul problemelor nu am vazut decat dimensiunea lor, sau  poate am indraznit asemeni optimistului sa speram ca exista undeva o rezolvare  pentru problemele noastre.Dar conform Scripturii, un om intelept priveste viata cat se poate de real. Traim astazi  zile care sunt din ce in ce mai grele, si am fi poate prea naivi sa gandim ca  lucrurile merg spre bine si ca viitorul e "roz".
De fapt...merg spre bine dintr-un anumit punct de vedere: "VINE DOMNUL "
Daca vrem sa fim realisti, trebuie sa privim viata cu adevaratele ei probleme si sa invatam sa fim pregatiti in fata acestor probleme. In fata durerilor, in fata bolii, a pierderilor celor dragi, in fata  rautatii si ipocriziei care ne inconjoara, a egoismului celor de langa noi, a invidiei, a raului care isi face cuib tot mai adanc in mintea omeneasca si a  pacatului care  parca a pus stapanire pe cat mai multi...intr-un cuvant sa privim si sa acceptam viata, cu toate caile ei intortocheate.Sa aceptam si sa invatam  ca exista in viata aceasta multe intrebari la care nu vom primi raspuns, ca trebuie sa cerem intelepciune sa stim sa trecem biruitori prin ele, ba mai mult sa fim pregatiti a face fata si in asa zisele"tuneluri" care ne ne vor iesi in cale.
Insasi cautarea intelepciunii este o dovada a atitudinii noastre realiste.
Cel mai important este să ştii să alegi ce este cel mai important!



Numele LUI...!

Atunci cand se naste un copil, parintii dau un nume. Multi parinti aleg cate doua sau chiar trei nume copilului lor. Fiecare din aceste nume simbolizeaza ceva.Unul este dat dupa tata, unul poate fi dorinta mamei, poate fi dupa bunic sau alta semnificatie.
In Isaia 9 :6 gasim cateva nume care i se atribuie Celui care va salva omenirea de la moarte.
Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.”
Dumnezeu trimite pe pamant Singurul Sau Fiu, iar mai tarziu Il da ca sacrificiu pentru pacatul meu si al tau!

Intr-adevar,frumusetea si maretia LUI nu pot fi descrise intr-un singur cuvant.
ISUS, Mantuitorul nostru, Minunat, Sfetnic, este minunea venita pe pamant dupa planul divin al Tatalui.
Dumnezeu tare, exprima  puterea pe care o detine, si care va fi dovedita  la sfarsit prin biruinta si victoria finala asupra celui rau.
Parintele vesniciilor, Cel care are grija de mine, de tine si de toti cei care se incred in El. Este asemeni unui parinte grijuliu fata de copiii sai.
Domn al pacii...! Singurul care aduce pace in inimi, pace pe pamant, pace in mijlocul furtunilor, pace asupra intregii omeniri.
Ce faci tu in zilele acestea...? Cum Il intampini...?
Vrei ca Acest Copil caruia I s-au dat atatea nume, sa fie si Domnul vietii tale?
Daca DA, atunci deschide-ti inima si primeste-L, intampina-L cu laude si da-I locul de cinste in casa ta.


Hrana ta zilnica !

14 Decembrie Iosua 11.12-23
Vrăjmaşii cu care se luptase Israel şi pe care-i învinsese îi reprezintă pe cei care fac război împotriva creştinilor, şi anume pe Satan şi îngerii lui. Lupta noastră este „împotriva stăpânirilor ... împotriva puterilor spirituale ale răutăţii (care sunt) în cele cereşti'''' (Efeseni 6.12). Multe persoane îşi imaginează că diavolul şi demonii sunt acum în iad. Dar Biblia ni-1 arată pe Satan încă în cer, făcând plimbare pe pământ pentru a le face rău oamenilor (Iov 1.6,7).
Fără îndoială, dacă suntem credincioşi, vrăjmaşul nu ne poate răpi mântuirea (loan 10.28). In schimb se străduieşte, luptând împotriva noastră, să ne împiedice să ne bucurăm de binecuvântările cereşti; încearcă să ne răpească teritoriul pe care victoriile anterioare ne-au permis să le ocupăm. Pentru aceasta, acelaşi cap. 6 din Efeseni ne îndeamnă nu numai să ne împotrivim şi să învingem toate, ci mai apoi şi să stăm tari. Cuvântul ne aminteşte în acelaşi timp şi că suntem preaiubiţii Domnului. El afirmă că nici stăpâniri, nici puteri nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu. Dimpotrivă, „în toate acestea suntem mai mult decât învingători prin Acela care ne-a iubit" (Romani 8.37-39).

13 decembrie 2012

Hrana ta zilnica!

13 Decembrie Iosua 70.25-43
Aceste cetăţi nemaipomenite, „mari şi cu ziduri până la ceruri" (Deuteronom 1.28), cad una după alta. Împăraţii lor, uriaşii lor, toţi locuitorii lor sunt doborâţi de „Iosua şi tot Israelul" (v. 29). Să notăm repetarea necontenită a acestei ultime expresii. Ea evocă unitatea indisolubilă dintre Hristos şi ai Săi. In virtutea acestei legături, vrăjmaşii noştri sunt în primul rând vrăjmaşii Domnului. Nimeni nu ne poate ataca fără a avea de-a face cu Căpetenia noastră. Lăsându-L pe El să meargă primul, eu nu pot fi altfel decât biruitor. Dimpotrivă, fără El, am pierdut bătălia. Pentru aceasta caută vrăjmaşul să-mi rupă legătura (sau comuniunea) cu Mântuitorul meu. Ştie că fără El nu putem face nimic, chiar dacă noi adesea uităm acest fapt (loan 15.5). Ce pagină triumfătoare se înscrie aici! Să pot avea şi eu în istoria vieţii mele creştine o listă asemănătoare, de victorii câştigate în secret cu Domnul! Victoria pentru adevăr, victoria pentru curăţie, victoria asupra acestei sau acestei ispite ...
Tinerilor, tinerelor, vârsta voastră este una cu totul specială, este cea a luptelor. Faceţi voi parte dintre cei cărora apostolul loan le putea scrie: „Vă scriu, tinerilor, pentru că voi l-aţi învins pe cel rău" (1 loan 2.13).

Hrana ta zilnica !

12 Decembrie Iosua 10.12-27
La rugăciunea lui Iosua, DOMNUL opreşte soarele şi luna aproximativ o zi întreagă. Arată astfel acestor popoare păgâne cine este Dumnezeul care luptă pentru Israel, în timp ce alor Săi le arată cât de departe poate merge răspunzând la rugăciunile lor (Marcu 9.23).
Oare nu este o şi mai mare minune că Dumnezeu a lungit încă de acum două mii de ani ziua harului Său? Şi, în loc ca aceasta să fie ca aici, pentru a permite judecata şi răzbunarea, scopul Său în prezent este convertirea celor păcătoşi. El are răbdare faţă de lume (poate faţă de tine?) şi „face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni" (Matei 5.45). Aceasta pare firesc pentru toţi, dar să ne gândim adesea, văzând zorii unei noi zile, la această îndelungă răbdare a lui Dumnezeu.
Soarele nu mai apune, vrăjmaşii fug de lumină şi caută întunericul, încercând să se ascundă (v. 16; Ioan 3.19-21; Apocalipsa 6.15-17). Dar victoria este repurtată şi cei cinci împăraţi sunt scoşi din peşteră. Apropiaţi-vă - le spune Iosua căpeteniilor sale - nu vă temeţi deloc! „Puneţi-vă picioarele pe grumajii acestor împăraţi!" (v. 24). Era semnul triumfului, anticipând momentul viitor când „Dumnezeul păcii va zdrobi ... pe Satan sub picioarele noastre" (Romani 16.20; Ps. 110.1).

12 decembrie 2012

Mana LUI !

Pe unde deschizi sa citesti ceva, nu gasesti altceva decat...12.12.12
Pentru mine este o zi la fel ca oricare alta, iar dupa Biblie nu exista nici un detaliu vis-a-vis de aceasta data.De fapt, cu Dumnezeu alaturi toate zilele au frumusetea si experienta lor aparte.Experiente...fel si fel.
Mai bune...mai rele, asta privind din punctul nostru, dar din perspectiva lui Dumnezeu, toate sunt spre binele nostru.
Toate lucrurile, toata miscarea, toata suflarea  este in mana lui Dumnezeu.Uneori Aceasta Mana protectoare, trebuie sa ne disciplineze, iar pentru a ajunge disciplinati trebuie sa invatam sa trecem toate etapele vietii, greutati, incercari, neplaceri, schimbari de situatie, in general lucrurile neprevazute. Toate acestea ne invata sa fim discilpinati, ba mai mult ne obliga sa ne incredem in Cel care este suveran.
In spatele acestei  maini  suverane si autoritare, sta o inima iubitoare.
Este inima  Domnului Isus !!!
Atunci cand privesti numai la El, ai sa reusesti sa vezi aceasta mana care te ajuta si te scapa  in nevoi.El este singurul care isi deschide mana si  te satura dupa dorinta Sa.
"Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi îndreaptă pe cei încovoiaţi.
Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, şi Tu le dai hrana la vreme.  Îţi deschizi mâna şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă. Domnul este drept în toate căile Lui şi milostiv în toate faptele Lui.  Domnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă cei ce-L cheamă cu toată inima. El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi-i scapă"

Psalmii 145:14-19
Imi place tare mult acest citat:
Cand Dumnezeu iti pune o greutate in brate, atunci, cu siguranta, mana Lui te sprijina.
Nu uita, indiferent cat de grea e povara...este Cineva care ii cunoaste greutatea !

11 decembrie 2012

Porneste spre Betel !

Dumnezeu nostru, este un Dumnezeu indurator care asculta rugaciunile celor care Il cauta, celor care Il cheama si celor care sunt dispusi sa asculte !
Cat suntem dispusi sa ascultam si sa stam la dispozitia Sa?
Astazi avem biserici pline cu oameni care aud vocea lui Dumnezeu, dar intalnim tot mai putini oameni care nu se grabesc sa asculte.
Suntem chemati sa ascultam si sa pazim poruncile Lui.
Atunci cand traim in ascultare, Dumnezeu poate face minuni prin noi.
Pentru a putea face acest lucru este nevoie de o reevaluare a relatiei noastre cu Dumnezeu.
Faptul ca uneori avem raspunsuri la rugaciuni, nu inseamna ca este  meritului nostru, este doar datorita HARULUI SAU !
Imi spunea cineva: "de ani de zile ma rog pentru problema mea...si nimic"....Da, uneori trec ani si ani si Dumnezeu nu raspunde...oare de ce?
In Geneza 35:2-3 sta scris:
Iacov a zis casei lui şi tuturor celor ce erau cu el: „Scoateţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curăţaţi-vă şi schimbaţi-vă hainele, ca să ne sculăm şi să ne suim la Betel; căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu şi care a fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o.”
Ne-am intrebat daca nu cumva noi suntem problema....?
Dumnezeu vrea ca sa lasam in urma tot trecutul nostru, toate lucrurile fara de valoare, care odata au fost prioritare in viata noastra, si sa Il lasam pe El sa ocupe locul de cinste.Indiferent cat de valoroase par aceste lucruri, Dumnezeu le vrea scoase din viata noastra, numai asa vom putea fi binecuvantati.Daca citim mai departe acest capitol, vom vedea ascultarea si dedicarea  lui Iacov fata de Dumnezeu, dar vom vedea si binecuvantarile pe care Dumnezeu le-a revarsat asupra lui si a urmasilor lui.
Vrei sa fii binecuvantat...?
Ingroapa-ti trecutul la Sihem si porneste spre Betel.
Inlatura dumnezeii straini care inca mai sunt in viata ta si Dumnezeu te va binecuvanta !

Hrana ta zilnica !

11 Decembrie Iosua 10.1-11
Noi duşmani intră în scenă. Ei sunt conduşi de Adoni-Ţedec (domn al dreptăţii), împăratul Ierusalimului. Ce deosebire între acest personaj şi Melhisedec (rege al dreptăţii), împărat al Salemului (Geneza 14.18-20)! Cel din urmă 1-a binecuvântat pe Avram, apoi pe Dumnezeul Preaînalt (EL-ELYON), care i-a dat pe vrăjmaşi în mâinile patriarhului. Din contră, Adoni-Ţedec ia conducerea duşmanilor poporului lui Avraam. Îşi strânge aliaţii împotriva Gabaonului, iar acesta, la rândul lui, face apel la noul său aliat. Ce rezultat nefericit a avut necredincioşia manifestată în cap.9!
Avându-L pe Domnul cu el, mai avea poporul nevoie de o altă alianţă? Ea nu face altceva decât să mărească pericolul.
Cu toate acestea, Dumnezeu le va da biruinţa. Israel porneşte din Ghilgal, locul circumciziei, imagine a judecăţii cărnii. Epistola către Coloseni ne învaţă semnificaţia spirituală a acestuia. Morţi şi înviaţi împreună cu Hristos, este şi de datoria noastră să dăm morţii mădularele noastre (2.20; 3.1, 5). Revenirea la Ghilgal, care corespunde acestui act, este secretul victoriei.
Pentru a triumfa, luptătorul credinţei trebuie întâi să realizeze că nu are nici o putere. Este astfel pregătit să-L lase pe Dumnezeu singur să lucreze. DOMNUL însuşi poartă din ceruri războiul în favoarea poporului Său Israel.

10 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

10 Decembrie Iosua 9.17-27
În faţa cetăţii Ai, poporul se considerase destul de tare. în prezenţa gabaoniţilor se crede destul de înţelept. Nu a simţit nevoia să-L consulte pe Domnul (v. 14). Câtă confuzie când, prea târziu, adevărul este descoperit! De atunci încolo va trebui să-i suporte pe aceşti canaaniţi, iar noi îi vom regăsi mai târziu legaţi într-un mod supărător de istoria lui Israel (2 Samuel 21). Gabaoniţii explică pentru ce au acţionat aşa. Poate că ne-am putea pune întrebarea ce altceva ar mai fi putut face ei decât să se lase nimiciţi de israeliţi. Ei bine, exemplul Rahavei dovedeşte că mai aveau timp să vină să se pună prin credinţă şi mărturisindu-şi caracterul de vrăjmaşi, sub protecţia Dumnezeului lui Israel, de a Cărui faimă auziseră! (v. 9 sf). Oamenii din această lume se aseamănă însă acestor gabaoniţi. Speră să se sustragă de la judecată legându-şi în exterior soarta de cea a poporului lui Dumnezeu. Vor să scape de mânia care vine, obţinând o asigurare împotriva morţii care-i îngrozeşte, fără insă a-şi mărturisi starea, fără a se pune sub beneficiul adevăratului har al lui Dumnezeu. Astfel, spre deosebire de Rahav, care devine soţia lui Salmon, căpetenie a lui Iuda (Matei 1.5), gabaoniţii rămân în sclavie: tăietori de lemne şi cărători de apă.

9 decembrie 2012

HRANA TA ZILNICA


9 Decembrie Iosua 9.1-16
În timp ce poporul lui Dumnezeu îşi trage puterea din dependenţa de Domnul, lumea şi-o caută pe a sa prin asocieri. Proverbul ei, «uniţi vom rezista», stă la baza grupărilor de orice fel, inclusiv a celor religioase. Priviţi aici toate popoarele vrăjmaşe unindu-se „cu un gând, toate ca să se lupte cu Iosua şi cu Israel" (v. 2). Când se pune problema să se împotrivească adevărului, oamenii, care în mod obişnuit ar fi unul împotriva celuilalt, ştiu să se regăsească pe acelaşi teren.
 Irod şi Pilat împăcaţi s-au adunat împotriva lui Isus (Luca 23.12), „împreună cu naţiunile şi cu popoarele lui Israel" (Fapte 4.27).
În timp ce se formează complotul, absorbind atenţia lui Israel, vrăjmaşii îl vor lua prin surprindere pe acesta printr-o înşelătorie subtilă. Când Satan nu reuşeşte prin forţă, recurge la alte stratageme. Avansurile, flatările (linguşirile) sunt adesea cursele în care cădem când neglijăm să-L consultăm pe Domnul (v. 14). Vrăjmaşul, din spatele agenţilor săi, vede cu ochi buni o cooperare cu copiii lui Dumnezeu şi va şti să se arate plăcut pentru a-i induce în eroare cu privire la adevăratele sale intenţii (Ezra 4.2). Să fim atenţi, pentru că o asemenea alianţă înseamnă în primul rând neascultare, apoi poarta deschisă spre o mulţime de necredincioşii (Exod 34.12, 15, 16).

8 decembrie 2012

Cine este mama mea si fratii mei..???

El a răspuns: „Cine este mama Mea şi fraţii Mei?”
Apoi, aruncându-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: „Iată”, a zis El, „mama Mea şi fraţii Mei!
Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”

Marcu 3:33-35

Un raspuns poate pe care nu l-am fi asteptat nici noi, asa cum nu l-a asteptat nici multimea atunci cand l-a intrebat pe Isus .
Venim pe lume fiecare acolo unde a ingaduit Dumnezeu sa venim. Ne da o familie, pe care nu o alegem noi, ci ne este daruita de Dumnezeu.Nimeni nu a fost intrebat vreodata daca vrea sa vina pe lume in tara "X", nici daca vrea sa aibe familia "Y", nici daca vrea rudele "Z. Sunt anumite situatii si momente in viata, in care devin frate si sora cei mai buni prieteni, cei care iti sunt alaturi si la bine si la greu, cei care te sustin in orice conditii, cei care te iubesc neconditionat, cei care te apreciaza fara rezerve si fara egoism.
Insa cu toate acestea, familia pe care ne-o da Dumnezeu trebuie acceptata indiferent cum este, indiferent cine sunt si trebuie iubita indiferent de circumstante, pentru ca , familia pamanteasca nu este o alegere !!!
Biblia ne invata sa ne iubim !!!
Ce este mai placut, ca Dumnezeu ne-a dat sansa sa alegem din ce familie cereasca vrem sa facem parte.Familia care ne sta in puterea noastra sa o alegem, este familia lui Dumnezeu.
Este cel mai minunat lucru sa stiu ca fac parte din ea !!
Care sunt fratii mei...? Care este mama mea ?
Acei care fac parte din familia lui Dumnezeu !
Acei care iubesc neconditionat !
Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste!
1 Ioan 4:8
O zi minunata si binecuvantata !

Hrana ta zilnica !


8 Decembrie Iosua 8.24-35
Cetatea Ai este cucerită, apoi arsă, locuitorii ei sunt măcelăriţi, împăratul ei este spânzurat, numai vitele sunt păstrate pentru popor, „după cuvântul Domnului pe care-1 poruncise lui losua" (v. 27). După ce au plătit din greu preţul pentru voia lor proprie, losua şi Israel se conformează de această dată instrucţiunilor divine până în cele mai mici detalii. Deuteronom 21.22, 23 interzicea lăsarea corpului unui om spânzurat pe lemn peste noapte, iar Iosua ţine cont de aceasta (v. 29), ceea ce dovedeşte că deja considera ţara ca fiind a lor. 
Să nu precupeţim nici noi nici un efort pentru a ne comporta potrivit Scripturii! 
Câtă putere ar avea mărturia noastră dacă am putea răspunde la orice întrebare cu privire la purtarea noastră, la conduita noastră: Domnul cere aceasta, îmi cere mie, prin Cuvântul Său. Să-L privim pe Domnul Isus pe cruce. în ultima clipă a vieţii Sale ca Om ascultător, „ ca să se împlinească Scriptura,
 El mai spune: „Mi-e sete" (Ioan 19.28).
Scena care urmează (v. 30 la 35) răspunde şi ea instrucţiunilor din Deuteronom (cap.l 1.29; 27.1 ...). Bărbaţi, femei, copii, tot poporul este adunat, inclusiv străinii (probabil şi Rahav se afla printre ei) în locul hotărât pentru a asculta legea. 
Şi în mijlocul acestei adunări era chivotul sfânt, simbol al Domnului Hristos. Adorarea şi bucuria sunt exprimate prin arderile-de-tot şi prin jertfele aduse.

7 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !


7 Decembrie Iosua 8.14-23
„Ce vei face cu Numele Tău mare?", întrebase Israel (cap. 7.9). De vreme ce păcatul este înlăturat, iar Israel se încrede în El, Dumnezeu le răspunde dându-le biruinţa. Şi artizanul acestei victorii, cel al cărui nume se repetă de multe ori în această relatare, este Iosua, aici din nou o imagine a Domnului Hristos, conducându-i pe ai Săi în luptele lor. Cu ajutorul suliţei sale întinse spre cetate, la porunca Domnului, Iosua arată cine dirijează operaţiunea şi aminteşte că există un plan de ansamblu, o strategie, cunoscută numai de El. Ei bine, iată ce este Isus pentru noi! Este Cel care cunoaşte rolul fiecărui ostaş, Cel care-1 pune pe fiecare la postul lui, în sfârşit, Cel care dă semnalul pentru fiecare mişcare. Privind spre Hristos, precum ostaşul spre steagul comandantului său, vom şti ce avem de făcut, vom căpăta curaj. Şi apoi, să nu uităm, noi nu luptăm singuri; avem fraţi şi surori care iau parte la aceleaşi bătălii. Totuşi acestea nu sunt ca în timpul lui Iosua, conflicte publice, glorioase şi spectaculoase.
 Victoriile noastre, în general, sunt purtate pe genunchi în camera noastră; 
singur Domnul va fi martor la aceasta.

6 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !


6 Decembrie Iosua 8.1-13
Păcatul tăinuit a fost motivul principal al severei înfrângeri suferite de Israel. Dar mai era şi o altă cauză. Victoria de la Ierihon îi dăduse, fără-îndoială, poporului încredere în sine. Lucru cu atât mai surprinzător când era vorba de un miracol!
 Care a fost contribuţia lui Israel la distrugerea teribilei fortificaţii?
 Şi de câte ori nu ne asemănăm noi cu acest popor! După ce Domnul ne-a salvat dintr-o situaţie dificilă, în loc să ne încredem mai mult în El la următoarea încercare, nu mai simţim nevoia ajutorului Său. 
Şi iată înfrângerea! Pe de altă parte, inima noastră este astfel înclinată încât, dacă pentru dificultăţile mari suntem gata să ne încredem în Dumnezeu, pentru cele mici adesea ne închipuim că ne putem descurca singuri. Istoria luării cetăţii ne învaţă Ai că avem nevoie încontinuu de Domnul.
Câtă trudă va fi necesară acum pentru recâştigarea victoriei! În loc de trei mii de luptători prevăzuţi, vor trebui de zece ori mai mulţi, plus o manevră complicată. Restaurarea este adesea o operaţie lungă şi dureroasă. La Ierihon, poporul a trebuit să înveţe să cunoască puterea lui Dumnezeu; la Ai a fost necesar să facă experienţa propriei slăbiciuni.

5 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !


5 Decembrie Iosua 7.16-26
Pentru judecată, ca şi pentru luptă, Iosua se scoală dis-de-dimineaţă. Problema trebuie rezolvată fără întârziere. Când Dumnezeu a luminat conştiinţa noastră, nu trebuie să lăsăm să treneze lucrurile. Prin tragere la sorţi, plasa se strânge în jurul nenorocitului vinovat. In sfârşit, degetul lui Dumnezeu se îndreaptă asupra lui. „A fost ales Acan" (v. 18). Ce poate fi mai groaznic decât să fii demascat astfel de Dumnezeu însuşi? La ultima cină cu ucenicii, Isus 1-a desemnat pe trădător dându-i lui Iuda bucăţica pe care o înmuiase 
(Ioan 13.26).
„Fiul meu - îi spune losua - dă glorie DOMNULUI". Gloria lui Dumnezeu pretinde întotdeauna adevărul întreg. Atunci Acan îşi deapănă trista relatare. Este aceea a tuturor poftelor, precum cea al cărei angrenaj fatal ni-1 expune Iacov (Iacov 1.14, 15): întâi ochii, apoi inima, iar în final mâinile care apucă şi ascund. „Am păcătuit..." -recunoaşte Acan - am văzut acest şi acest obiect ... „l-am poftit şi le-am luat; şi iată ..." Frumoasa manta de Şinear (Babilon), argintul, aurul erau bine ascunse în cortul unde numai Dumnezeu le văzuse.
Dar să nu uităm concluzia: „păcatul, odată împlinit, aduce moarte" (Iacov 1.15). Tristă datorie: cel rău trebuia îndepărtat din mijlocul adunării lui Israel! (compară cu 1 Corinteni 5.13).

4 decembrie 2012

Un gand ...!

Ni se spune sa iubim dusmanii
Pe toti cati ii avem aicea jos
Caci binecuvantatndu-i vei putea
Ca sa le-arati tu Harul lui Hristos !!!
Chiar daca este frig afara...un zambet si o binecuvantare rostita pentru cei de langa noi, poate aduce multa caldura in sufletul celor care ne sunt alaturi!
Fiti binecuvantati !

Hrana ta zilnica !


4 Decembrie Iosua 7.1-15
După Ierihon, iat-o pe Ai, o cetate aparent mică. în adevăr, pare uşor a-i veni de hac, fără a-i mai deranja pe toţi oamenii de război; trei mii vor fi suficienţi. Contrar tuturor aşteptărilor, Israel este înfrânt. Este rândul inimii poporului să se topească, cum se topise, puţin înainte, inima duşmanilor săi (5.1).
 Iosua, descurajat, cade cu faţa la pământ şi se lamentează. Dar DOMNUL îl invită să se ridice şi să înţeleagă motivul înfrângerii. Lucrul blestemat, cu alte cuvinte păcatul, îl împiedică pe Dumnezeu să apere cauza poporului Său. 
Ce lecţie importantă pentru fiecare dintre noi!
 Conştiinţa noastră este ca şi tabăra lui Israel. Un păcat pe care îl ascundem, pe care refuzăm să-1 mărturisim oamenilor şi lui Dumnezeu, ne lipseşte de comuniunea cu El, fără de care un credincios este înfrânt înainte de bătălie. 
Lucru încă mai grav: este vorba de marele Nume pe care îl purtăm (v. 9), cel al Domnului Hristos, care va fi dezonorat prin slăbiciunea noastră. „Ce vei face cu Numele Tău mare? este o rugăciune înţeleaptă. Cel care vorbeşte astfel ştie să pună gloria lui Dumnezeu înaintea propriilor interese.
 „Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria Numelui Tău! Şi scapă-ne şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău" va cere Asaf în Psalmul 79.9.

3 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

3 Decembrie Iosua 6.15-27
Cât de ridicol şi de ineficace trebuie să le fi părut locuitorilor Ierihonului marşul acestor trompetişti în jurul zidurilor lor! S-a mai văzut vreodată un asediu întreprins în felul acesta? Batjocoritorii nu trebuie să fi lipsit! „Dar Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari" (1 Corinteni 1.27). Dincolo de armele văzute ale omului, care impresionează, credinţa lucrează în chip nevăzut. Potrivit promisiunii Domnului, dacă am avea credinţă cât un grăunte de muştar, Dumnezeu va înlătura din calea noastră obstacolele atât de înspăimântătoare (Matei 17.20).
„Armele luptei noastre nu sunt fireşti, ci puternice, potrivit lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor" (2 Corinteni 10.4). Să folosim această armă imbatabilă: rugăciunea.
Dacă în calea noastră se înalţă obstacole precum «Ierihonul», să învăţăm, ca şi Israel, să le înconjurăm împreună cu Domnul (chivotul), ridicându-ne vocile către Dumnezeu. Apoi, la vremea hotărâtă de El, vom vedea zidurile căzând, aşa cum au căzut acestea în ziua a şaptea.
Israel a primit un avertisment uşor de înţeles de oricine: cetatea va fi anatema, blestemată
(dată nimicirii sau închinată nimicirii prin blestem). Numai Rahav avea să fie cruţată, împreună cu ai ei, ca urmare a credinţei sale. Funia stacojie, uşor de reperat în timpul celor 13 înconjurări ale cetăţii, era la locul ei.

2 decembrie 2012

Hrana ta zilnica !

2 Decembrie Iosua 6.1-14
Ca o santinelă redutabilă veghind la intrarea în Canaan, cetatea puternică a Ierihonului se înălţa blocând drumul poporului.
Obstacol înspăimântător!
La ce corespunde aceasta pentru noi? Când cineva de curând întors la Dumnezeu, care a trecut de puţin timp de la moarte la viaţă, se pregăteşte să-şi pună credinţa în practică, Satan caută să-1 înspăimânte din prima clipă. Pune în faţa lui mari dificultăţi: De dat o mărturie în faţa unor prieteni batjocoritori, de renunţat la un obicei, de făcut o mărturisire sau o cerere de iertare cuiva care a ofensat. Mai mult chiar, în unele ţări, cei care se declară credincioşi au de suferit adevărate persecuţii. Cum facem faţă acestor reacţii inevitabile ale vrăjmaşului? Lăsându-L pe Domnul să conducă totul în felul Său. De la noi El aşteaptă o încredere deplină în El, râvnă (observaţi-i cum se trezeau dis-de-dimineaţă), o mărturie foarte clară, simbolizată prin cele şapte trompete. Şi perseverenţă, bineînţeles! Şapte zile şi în a şaptea zi de şapte ori! Răbdarea trebuie să-şi desăvârşească lucrarea (Iacov 1.4).
În sfârşit, condiţia esenţială: trebuie să fim conştienţi de prezenţa Domnului cu noi în umblarea noastră de fiecare zi. Chivotul care se oprise în Iordan pentru Israel acum este cu ei pentru a le asigura victoria (v. 6).

1 decembrie 2012

In binecuvantatul calm al inserarii
Ma-ntorc din lumea trudei si-a desertaciunii.

Ce placut sa ai un colt tacut si primitor,
Unde sa stai plecat in taina rugaciunii.

 Va doresc o noapte binecuvantata !!!




Hrana ta zilnica !

1 Decembrie Iosua 5.1-15
Iată-ne şi pe ţărmul învierii! Ce găsim aici? Dureroasă descoperire! Întâi vrăjmaşii din afară care au reapărut. Dar curaj! Ei sunt fără „suflare" (v. 1), fiind deja învinşi prin Hristos la cruce (Coloseni 2.15). Dar şi potrivnicul lăuntric, carnea, este prezent. Oare n-a fost el declarat mort, îngropat în adâncul Iordanului? Cu siguranţă! În ochii lui Dumnezeu, acolo îi este locul. Dar trebuie ca şi noi să ne socotim pe noi înşine morţi faţă de păcat (Romani 6.11), recunoscând că acesta nu are nici un drept să se manifeste. Circumcizia corespunde acestei judecăţi pe care trebuie să o aplicăm la fiecare nouă manifestare a cărnii în noi. Odată înfăptuită, descoperim resursele şi bucuriile care ne aşteaptă pe acest „ţărm" al locurilor cereşti. întâi grâul vechi al ţării, care înlocuieşte mana, imagine a Hristosului glorificat cu care se hrăneşte cel răscumpărat. Urmează Pastele; acesta poate fi celebrat chiar şi sub zidurile Ierihonului. „Tu îmi întinzi o masă înaintea vrăjmaşilor mei" (Psalmul 23.5). În sfârşit, iată îngerul promis de DOMNUL Încă din primele zile ale «exodului» (Exod 23.23). Domnul Isus este pentru noi în cer şi conduce luptele noastre, dacă noi îi lăsăm Lui conducerea.

Suntem lumina lumii..?

Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
Matei 5:14
 Un frate misionar a ajuns intr-o sat din tarile slab dezvoltate. Prima persoana care i-a iesit inainte, a intrebat-o daca stie cumva daca sunt crestini in aceea localitate. Barbatul i-a raspuns imediat: 
"vedeti casa aceea pe deal...?..acolo sta un crestin in ea.
.....este singurul crestin din aceasta localitate" !
Singurul crestin... ....si sus pe deal...!
Imi place tare mult acest verset..."voi sunteti lumina.."
Adevaratii crestini "TREBUIE" sa fie o lumina pentru cei din jur.Atunci  cand nu porti  doar numele de crestin, atunci cand si traiesti ca un adevarat crestin, nu poti sa nu fi reperat  de cei din jur.
" O cetate pe munte"...e imposibil sa nu fie vazuta. Noi suntem asemeni unei cetati...suntem asezati in mijlocul acestui neam, un neam care sta departe de Dumnezeu, un neam care sta impietrit in inima lui. 
Ce aratam celor din jur...? Traim ca niste fii ai luminii?
Ap. Pavel  in ep. catre Efeseni spune,
"..... dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii" Efeseni 5:8
Umblarea noastra trebuie sa fie dupa voia lui Dumnezeu.Putem spune vorbe frumoase  celor din jur, putem sa aratam tot ceea avem mai de pret...daca nu il aratam pe Hristos, totul este in zadar.

30 noiembrie 2012

Hrana ta zilnica !

30 Noiembrie Iosua 4.9-24
La porunca Domnului, Iosua a luat douăsprezece pietre din albia râului pentru a face un monument la Ghilgal (v. 20). In Iordan, în locul de unde le-a luat, a ridicat alte douăsprezece pietre, care au fost acoperite de apă (v. 9). „Ce înseamnă pietrele acestea" pentru noi (v. 6). Epistola către Romani explică aceasta arătând că ele îi reprezintă pe credincioşii identificaţi cu Hristos în moartea Lui (în fundul râului) şi în învierea Lui (pe malul râului, în Canaan - Romani 6.5).
Unitatea poporului este reprezentată prin cele douăsprezece pietre (douăsprezece seminţii) din care era alcătuit monumentul. Să nu uităm că această lucrare a puterii a fost înfăptuită pentru toţi cei răscumpăraţi, chiar dacă mulţi nu au cunoştinţă, iar dublul semn de aducere aminte este o mărturie eternă a acestui fapt.
Astfel, crucea mi-a adus trei extraordinare eliberări reprezentate prin Paşte, Marea Roşie şi Iordan. Pastele ne spune că suntem eliberaţi de judecata lui Dumnezeu; Marea Roşie, că suntem eliberaţi de vrăjmaşii din totdeauna, de Satan şi de lume, şi Iordanul ne învaţă că avem putere asupra tiranului vrăjmaş lăuntric: carnea. Primele două adevăruri sunt înţelese odată cu naşterea din nou, dar cel de-al treilea are drept corespondent ceea ce se numeşte eliberare.

29 noiembrie 2012

Hrana ta zilnica !

29 Noiembrie Iosua 3.14-17; 4.1-8
Chivotul a intrat primul în ape, deschizând calea poporului. Intrarea lui Hristos în moarte ne deschide o cale pe care n-am mai trecut, o cale nouă şi vie (3.4; Evrei 10.20). Înainte de cruce, nimeni nu s-a întors definitiv din moarte după ce a intrat în ea. Dar Hristos S-a întors, iar noi acum trecem prin ea cu El, fără a-i simţi amărăciunea. „El a prefăcut marea în uscat; au trecut fluviul cu piciorul; acolo ne-am bucurat în El" (Psalmul 66.6). Observăm cum chivotul a rămas în albia râului până a trecut tot poporul (v. 17). Minunată garanţie a integrităţii poporului! Moartea nu ne poate înghiţi. Hristos a trecut prin ea în contul nostru. Dar să ne gândim ce a însemnat pentru Domnul Vieţii să-Şi dea sufletul.
Iona 2.4 ... spune despre toate valurile grozave care au trecut peste El în realitate: apele l-au înconjurat până şi sufletul ... (vezi şi Psalmul 42.7). Nepreţuit Mântuitor! El a primit suferinţa şi moartea, iar noi, eliberarea, viaţa, strălucirea. Apele nu pot stinge şi râurile nu pot îneca iubirea „tare ca moartea" care L-a făcut să intre în valuri pentru a ne salva pe noi de puterea lor (Cântarea Cântărilor 8.6, 7).

28 noiembrie 2012

Gabi Ilut - Se apropie clipa

Hrana ta zilnica !

28 Noiembrie Iosua 3.1-13
Marea Roşie îi bloca lui Israel ieşirea din Egipt; acum Iordanul îi închide accesul spre Canaan. Trecerea acestui fluviu ne va învăţa un nou adevăr, de importanţă supremă: acela al morţii noastre împreună cu Hristos (Romani 6.8). Chiar aici jos, copilul lui Dumnezeu este invitat să ia în stăpânire cerul prin credinţă şi să se bucure de el. Aceasta corespunde cu intrarea în Canaan, Dar, aşa cum pentru a intra în Canaan era necesar să traversezi Iordanul, râul morţii, creştinul nu poate lua în stăpânire cerul şi nu poate gusta bucuriile lui fără să fi realizat că el este mort împreună cu Hristos. Crucea pe care Mântuitorul Meu Şi-a dat viaţa loveşte şi condamnă voinţa mea naturală coruptă, această fire veche care vrea fără-ncetare să reia controlul vieţii mele şi care totuşi nu are nici un drept să intre în lăcaşul ceresc.
Câte nelinişti îmi aduce aceasta! Eforturile mele pentru a o schimba sunt zadarnice. Cum pot să o împiedic să facă rău, să o ucid? Atunci descopăr cu bucurie că totul a fost împlinit odată pentru totdeauna la cruce şi că nu trebuie decât să accept acest fapt la fel de simplu ca şi iertarea păcatelor mele! Domnul Isus n-a fost numai crucificat pentru mine. Eu sunt, de partea mea, „răstignit împreună cu El (Galateni 2.20). Acestea sunt minunile pe care Dumnezeu le-a făcut în favoarea noastră (v. 5).

27 noiembrie 2012

Tu decizi ?

Atunci cand am inceput sa scriu nu am stiut ca prin intermediul acestui blog voi cunoaste oameni noi, oameni dragi cu care voi pastra legatura si chiar voi ajunge sa stau de vorba,  fata in fata. Ma bucur de inspiratia data de Dumnezeu in acel moment si voi continua sa scriu in masura in care timpul imi va permite, si ma rog Domnului sa  pot face in continuare acest lucru.
Nu demult am stat de vorba la telefon, cu o doamna tare simpatica si draga, plecata in afara granitelor tarii. In timpul pe care l-am petrecut discutand, mi-a ramas  in minte, una din declaratiile dansei: 
"vreau sa ma intorc la Dumnezeu acum cand sunt sanatoasa si nu cand sunt intr-un scaun cu rotile"
Ce decizie inteleapta....!!!
Fiecare din noi suntem, sau ar trebui sa fim constienti de faptul ca, daca suntem in viata si suntem sanatosi, suntem doar datorita LUI.
Faptul ca suntem in viata este o binecuvantare si daca suntem si sanatosi...suntem foarte binecuvantati.
Nimic din toate astea nu este vreun merit al nostru, este DOAR HARUL SAU !
Trist este ca de multe ori nu constientizam aceste binecuvantari si adeseori le luam ca pe un merit al nostru, dar sa nu uitam ca meritul este castigat de Domnul Isus, El este doar mijlocitorul dintre noi si Tatal.
Cei in viata beneficiaza de aceasta binecuvantare a lui Dumnezeu, chiar daca nu ii multumesc pentru aceasta. Dar mai este o categorie de oameni care beneficiaza de o binecuvantare mult mai speciala.
"...... suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos......"Romani 8:17
Ce minunat sa ai acest statut !!!
Dragul meu, faci parte din aceasta categorie de oameni...?
Ai acest privilegiu  si beneficiezi de acesta binecuvantare speciala din partea LUI?
Vrei sa beneficiezi de mostenirea pe care a pregatit-o Dumnezeu pentru Copiii LUI?
Are o mostenire atat de mare incat e loc de infiat pentru oricine.....
Vrei sa devii mostenitor.....?

„Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!
 Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!
 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
  Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
  Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
 Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!