Versetul zilei

21 ianuarie 2012

Ce vrei sa vezi ?


Fugărit de niște copii si speriat, un câine uriaş ajunse într-o odaie care avea pe toţi pereţii oglinzi imense.
Ajuns acolo s-a văzut dintr-odată înconjurat de câini. Se înfurie, începu să scrâşnească din dinţi şi să mârâie. Fireşte, şi câinii din oglindă făcură la fel, descoperindu-şi colţii fioroşi.
Câinele nostru începu să se învârtă vertiginos într-o parte şi în alta pentru a se apăra de atacatori, după care - lătrând cu furie – se aruncă asupra unuia dintre presupuşii săi adversari.
În urma puternicei izbituri în oglindă, căzu la pământ fără suflare şi plin de sânge.

Imaginați-vă acum,același câine,dar comportament diferit.
Dacă la vederea câinilor,în loc să latre și să  mârâie supărat,ar fi dat din coadă prietenos cu sigurantă sfârșitul lui nu era așa.
Totul depinde de ceea ce vrem sa vedem in jurul nostru !!!
O seară minunată !

Un weekend minunat !

"Invataturile Tale sunt drepte pe vecie:da-mi pricepere ca sa traiesc
Te chem din toata inima mea:
asculta-ma Doamne,ca sa pazesc oranduielile Tale"
Psalmi 119:144-145

O zi minunata
si un weekend binecuvantat alaturi de cei dragi !

Hrana ta zilnica !



21 Ianuarie Geneza 13.5-7
Timpul pe care Avraam 1-a petrecut în Egipt a fost timp pierdut şi bogăţiile pe care le-a dobândit acolo devin o pricină de îngrijorare pentru el. Acestea duc la despărţirea de Lot. Certurile între „fraţi" au loc în prezenţa canaanitilor care locuiau în ţară (v. 7), ceea ce este deosebit de trist pentru mărturie (1 Corinteni 6.6; loan 13.35). Avraam îl lasă pe Lot să aleagă locul unde va merge. Ce duh blând şi lipsit de egoism arată el! O, de l-am putea imita de fiecare dată când simţim că trebuie să ne apărăm drepturile! Lot a ales ce i-a plăcut lui, ce i-a atras inima lumească (şi câmpia Iordanului seamănă cu Egiptul -v.10), în timp ce Avraam II lasă pe Dumnezeu să-i decidă locul (Psalmul 47.4). Iar Dumnezeu n-a dezamăgit niciodată pe cei care s-au încrezut în El. „Părinţii noştri ... s-au încrezut în Tine ... şi n-au fost daţi de ruşine" (Psalmul 22.4, 5). Într-adevăr, lui Avraam îi este confirmată posesiunea ţării promisiunii. Dumnezeu îi spune: „Ridică ochii" (v. 14) şi apoi ,,Ridică-te, cutreieră ţara" (v. 17). Canaanul este pentru noi o imagine a cerului pe care Dumnezeu ne invită nu numai să-1 contemplăm, ci să-l şi explorăm prin credinţă. Şi cum putem străbate „în lung şi-n lat" această ţară cerească? Prin studiu amănunţit şi prin meditaţie asupra minunilor Cuvântului divin.

20 ianuarie 2012

Mai exista dragoste adevarata ???


Citeam..si ma intrebam:cati mai traiesc acest frumos sentiment?
“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece. 
Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii.. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia. 
Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. 
Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: 
“Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. 
Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: 
“E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“. 

Aceasta este dragostea adevarata !!!
In orice situatie,in orice moment sa fii alaturi de cel drag,sa-l iubesti asa cum este,chiar daca nu intotdeauna gandeste la fel ca tine,sa fii gata sa ierti,sa accepti ca intr-o zi s-ar putea sa se schimbe si nu o sa mai fie aceea persoana pe care ai cunoscut-o cu ani in urma,chiar daca  timpul si-a lasat amprenta...
 tu...continui  totusi s-o iubesti.

"A iubi nu inseamna a ne privi unul pe celalalt, ci a privi amandoi in aceeasi directie" 
si la urma urmei...dragostea este misterul intre doi oameni, nu asemanarea dintre ei,spunea, John Fowles



Muzica Evanghelica de lauda si inchinare

Iata cateva linkuri recomandate

Hrana ta zilnica !



20 Ianuarie Geneza 12.9-20; 13.1-4
Avraam a venit în ţara Canaan cu Lot, nepotul său. Aici apare însă foametea şi, fără a aştepta de această dată instrucţiuni divine, patriarhul coboară în Egipt. Să luăm aminte la ce duce lipsa de dependenţă: îşi reneagă soţia şi, prin această minciună, se pune într-o situaţie critică. Din această tristă pagină a istoriei lui învăţăm de ce este capabil cel mai credincios om atunci când părăseşte locul în care 1-a aşezat Dumnezeu. El poate ajunge până acolo încât să nege relaţia lui cu Domnul. Petru a trăit şi el această dureroasă experienţă. Căutând tovărăşia vrăjmaşilor Stăpânului său, el a pierdut tot curajul de a-I mărturisi Numele (Matei 26.69 ...). Nu cumva şi noi, răscumpăraţii Domnului, ne ruşinăm uneori să spunem că-I aparţinem Lui? (comparaţi cu 2 Timotei 2.12,13).
Atitudinea sa echivocă, dezastruoasă pentru omul lui Dumnezeu, este ea oare cât de puţin profitabilă pentru lume? Nicidecum! Prezenţa Saraiei în palatul lui Faraon aduce doar urgii asupra lui si asupra poporului său. După ce lumea i-a strigat: „pleacă!" (v. 19) cu totul altfel decât îi poruncise Domnul în v. I, Avraam se întoarce în Canaan în locul de unde plecase. El regăseşte altarul, cu alte cuvinte, relaţia cu Dumnezeu, de care nu se putuse bucura în timpul şederii sale în Egipt.

19 ianuarie 2012

Din nou cutremur...


   Din nou o stire de ultima ora.
Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs joi, la ora 20.05, în Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul a avut intensitatea II în zona epicentrală.
Oraşele apropiate de zona în care s-a produs cutremurul sunt Gura Teghii (doi kilometri), Lopătari (13 km), Nereju (14 km), Mânzăleşti şi Siriu (20 km).

     Sursa :http://www.realitatea.net/

De meditat !

O zi minunata !

  "Iata ce mai gandesc in inima mea si iata ce ma face sa mai trag nadejde:
   Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit,indurarile Lui nu sunt la capat"
Plangeri 3:21-22

De  fiecare data la sfarsitul zilei ne ingrijoram si ne intrebam ...oare ce o fi maine?
 Astazi  este ziua de ieri pentru care ne-am ingrijorat.Este o zi pe care Dumnezeu a ingaduit sa o avem.
Poate ca nu  toate lucrurile sunt in ordine si nu sunt asa cum am dori noi sa fie.Dar oare stim noi ordinea...?
Indiferent cum sunt lucrurile astazi,este o zi in care promisiunea LUI s-a reinoit,
"bunatatile nu s-au sfarsit si indurarea Lui nu este la capat"!
...si ce altceva ar putea sa ne dea o  mai mare siguranta...?
Sunt unele compartimente in viata noastra unde lucrurile nu stau in ordine.Chiar daca noi nu stim ordinea,
este UNUL care stie  sa faca perfect acest lucru.

"Doamne,acolo unde lucrurile nu sunt asezate in ordine,te rog sa refaci si sa repui ordine in viata mea "!

Hrana ta zilnica!



19 Ianuarie Geneza 11.27+32; 12.1-8
In acele timpuri de după potop, idolatria a cunoscut un avânt înfricoşător (citiţi Iosua 24.2). Dumnezeu lasă de această dată răul să-şi urmeze cursul, dar cheamă un om să se despartă de rău. „Prin credinţă, Avraam, când a fost chemat, a ascultat ca să iasă ... şi a ieşit, neştiind unde merge" (Evrei 11.8).
«Avraam pleca cu ochii închişi, dar Dumnezeu îl conducea de mână» {}. G. B.) - (Fapte 7.2). Poruncile lui Dumnezeu, însoţite de înşeptite promisiuni (v. 2, 3), îi sunt suficiente pentru a-1 face să pornească. Ascultarea este împotriva pornirilor noastre naturale, chiar şi atunci când ştim de ce ni se cere un anumit lucru. Dar a asculta fără a înţelege şi a porni la drum fără a-ţi cunoaşte destinaţia cere credinţă, cu alte cuvinte, o deplină încredere în Cel care a poruncit. Avraam este în Scriptură modelul credinţei. Această credinţă este caracterizată de o abandonare a lucrurilor văzute pentru un ţel nevăzut (2 Corinteni 4.18). Spre deosebire de cei care construiesc cetăţi pe pământ (Cain, cei de la Babei ...), Avraam îşi înalţă privirea spre cetatea cerească „al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu" (Evrei 11.10). Şi această speranţă face din el un străin pe pământ. De acum încolo el nu va avea decât cortul său şi altarul său (v. 8), care mărturisesc dublul caracter, de călător şi de închinător, care defineşte omul credinţei în toate timpurile.

18 ianuarie 2012

Lupta !

   Mi-amintesc ca in copilarie nu aveam nici o grija,nu stiam ce este stresul,nu stiam ce este "nu am",imi amintesc ca nu stiam ce sunt problemele si nici nevoile. Odata cu trecerea anilor am invatat sa cunosc pe rand fiecare din aceste "stari ".
Am citit undeva...si chiar pe buna dreptate mi s-a parut interesanta aceasta  comparatie a vietii.
Viata este asemeni apei din mare,iar noi oamenii suntem asemeni pestilor.
M-am intrebat de ce...aceasta comparatie?
Si viata noastra  trece prin acelasi momente ca si marea.Adeseori marea este atat de linistita,incat aceasta priveliste incanta orice ochi,dar sunt momente in care se porneste furtuna,vin valuri puternice si doar stand undeva si privind,te infiori.Oricat de mari ar fi valurile,pestii inoata si se lupta prin apa,iesind din cand in cand la suprafata pana trece furtuna,dar sunt si pesti care mor,iar acestia sunt loviti de stanci  si dusi catre mal.
Nu vi se pare ca si noi avem cam acelasi traseu...???
Viata nu este doar FERICIRE!
Este impletita cu bucurii si necazuri,urcusuri si coborari,extaz si agonie,succes si faliment,soare si ploaie,biruinta si  esec,incercari si binecuvantari...toate aceste fac parte din viata noastra.
Care ar putea sa spuna ca nu a avut parte de toate acestea...????
VIATA e o LUPTA,iar cine nu lupta   nu castiga !
Fii asemeni unui peste care inoata si nu se lasa izbit de valuri.

Singuri nu vom putea face fata acestor probleme,iar daca incercam,pot spune de pe acuma...ca lupta noastra va fi un esec total.
Singurul care ne poate da putere in aceasta lupta pe care o avem de dus ,este ACEL care  a biruit orice lupta.
Incredinteaza-i LUI tot ceea ce te framanta,iar pe campul de lupta lasa-l pe EL sa preaia controlul.

Hrana ta zilnica!



18 Ianuarie Geneza 11.1-26
Vedem aici întemeierea Babelului (sau Babilonul) care, în întreaga Scriptură, reprezintă lumea cu mândria şi cu lăcomia ei. De asemenea putem vedea pretenţiile la unitate ce vor caracteriza Babilonul religios, falsa biserică din Apocalipsa 17 şi 18. Oamenii vor să se împotrivească lui Dumnezeu unindu-şi forţele, lucrând la gloria lor proprie. „Să ne facem un nume ..." (în contrast cu Ps. 148.13). Dar să privim răspunsul lui Dumnezeu dat cu altă ocazie la ridicola sfidare a oamenilor strânşi împotriva Lui: „Cel care locuieşte în ceruri va râde; Domnul îşi va bate joc de ei" (Psalmul 2.4; citiţi şi Isaia 8.9). Domnul încurcă limba oamenilor la Babel şi îi împrăştie (v. 7, 8).
În contrast cu aceasta, Noul Testament ne prezintă „Adunarea Dumnezeului celui viu" întemeiată de Hristos şi întocmită prin Duhul Sfânt (1 Timotei 3.15; Matei 16.18). La Cincizecime, apostolilor le-a fost dat darul vorbirii în limbi, pentru a face auzite, prin har, tuturor naţiunilor odinioară risipite, „lucrurile minunate ale lui Dumnezeu" (Fapte 2.11). În Apocalipsa 5, mulţimea celor răscumpăraţi care înconjoară tronul Mielului este alcătuită din oameni „din orice seminţie şi limbă şi popor şi naţiune" (Apocalipsa 5.9).
Versetele de la 10 la 26 descriu linia lui Sem, pe care o regăsim în genealogia Domnului Isus (Luca 3.36).

17 ianuarie 2012

Hrana ta zilnica!



17 Ianuarie Geneza 9.20-29,-10.1-20
Nici cele mai minunate experienţe cu privire la puterea şi dragostea lui Dumnezeu nu pot face omul mai bun decât este (8.21). Pus să guverneze pământul, Noe face dovada că nu se poate stăpâni pe sine însuşi. Ham, care „îşi bate joc de tatăl său" (Proverbe 30.17) şi se bucură de păcat, aşa cum face lumea astăzi, atrage blestemul asupra descendenţilor săi, canaaniţii. Vom vedea că multe naţiuni descinzând din Ham şi menţionate în acest capitol vor deveni vrăjmaşe poporului lui Dumnezeu, cum ar fi: Babilonul (Şinear), Egiptul (Miţraim), Ninive,
filistenii şi canaaniţii a căror ţară va fi dată lui Israel. Sem şi Iafet şi-au onorat tatăl şi vor prospera pe pământ (Efeseni 6.2, 3).
Capitolul 10 ne arată originea naţiunilor lumii (citiţi Deuteronom 32.8). Pentru a înţelege fondul lucrurilor trebuie să mergem la originea lor. Babei (Babilon) şi Asur (Asiria) au ca punct de plecare regatul lui Nimrod. Numele acestui om înseamnă «rebel» şi acest lucru este confirmat prin faptele lui. Începând cu el, omul pradă pământul şi ucigând - atât din plăcere cât şi pentru a-si arăta puterea - animalele pe care Dumnezeu i le-a dat ca hrană (9.3), face să domnească pe pământ teama şi suferinţa.

16 ianuarie 2012

Undeva ...Cineva te iubeste !

   La bordul unui vas de croaziera care urma sa strabata lumea,s-au intalnit doi barbati.Cel mai in varsta  il intrebase pe cel  mai tanar:
-Esti asa tanar...ce te-a determinat sa pleci de acasa si sa strabati lumea?
-Cine eu...? Plec in lume de gura mamei.
-Ai o mama rea? e betiva..nu te ingrijeste?
-Oh nu....nu face nimic din astea..dar e foarte religioasa.
-Pai si asta este un motiv sa pleci?
-Da...pentru ca nu mai suport.Pentru orice fapta rea m-a mustra si tot timpul imi vorbeste de Dumnezeu...
 De-aceea am plecat sa imi fac un rost in lumea mare. 
Batranul puse capul in pamant si inchise ochii.Dupa putin timp l-a intrebat pe tanar:
-Spune-mi tinere,crezi ca in lumea mare ai sa poti scapa de mama ta?
-Cu siguranta...deja am si scapat !
-Poate ca ai scapat de ea....dar de rugaciunile ei...crezi ca vei scapa?
.............
-Si dumneavoastra sunteti credincios...??????
-DA,raspunse batranul !
-Iarasi am nimerit-o rau.....

  Indiferent unde esti si indiferent cat de mult te deranjeaza sfaturile parintilor tai,nu uita...RUGACIUNEA mamei  si a tatalui tau,te vor insoti in permanenta.Dumnezeu are grija sa se faca cunoscut  prin orice mijloace.Daca  din intamplare ai nimerit aici pe blog si ai citit aceste randuri,este pentru ca "Undeva ,Cineva acolo sus te iubeste",si toate acestea nu sunt decat un raspuns la rugaciunile mamei tale !




Viata intr-o fotografie !

   Astazi am primit o poza foarte interesanta si sugestiva. Initial cand am deschis-o ca fiecare m-am uitat sa vad in care stadiu se afla viata mea.
Poza reprezinta "viata  intr-o fotografie".
Viata e frumoasa ..atat in adolescenta cat si in urmatorii ani.E frumoasa mai ales daca o imparti cu cineva drag,daca sentimentele sunt reciproce,e frumoasa  daca in urma ta privesti si ceea ce vezi te incanta.
E frumoasa... daca tot ceea ce faci ,faci sa fie de folos si pentru altii.
  Nu este prea placut sa vezi ca te afli cam pe ultima suta de metri...dar trebuie sa privim realist si sa intelegem ca indiferent cine suntem,indiferent daca suntem saraci sau bogati si la urmei urmei....indiferent cati ani avem....vom sfarsi  asemeni ultimei imagini.
....asadar...."pregateste-te sa intalnesti pe Dumnezeul tau !"

Hrana ta zilnica!



16 Ianuarie Geneza 9.1-19
Pământul a fost măturat de consecinţele păcatului. Insă rădăcina răului este mereu acolo, în inima omului, pe care toate apele potopului nu o pot curaţi.
Dumnezeu îl binecuvântează pe patriarh şi familia lui şi le încredinţează guvernarea pământului. Cum vor răspunde descendenţii lui Noe la această bunătate divină? In acelaşi fel în care a făcut Cain în cap. 4: vărsând sânge! Dumnezeu o spune: violenţa va reapărea. Da, sângele Fiului lui Dumnezeu însuşi va fi vărsat şi doar acesta va putea spăla inima omenească.
Pământul este încredinţat omului, care de atunci îl stăpâneşte cu asprime. Sub jugul său „toată creaţia suspină împreună şi este în dureri de naştere până acum" (Romani 8.22).
Ca semn al legământului Său, Dumnezeu dă curcubeul în nor. Apariţia sa la momentul unei averse este şi astăzi un semn al harului, o amintire a promisiunii din v. 15. In sens spiritual, tot aşa este şi pentru creştin. In toate furtunile de aici, de jos, el are privilegiul să-şi înalţe ochii credinţei spre un Dumnezeu credincios promisiunilor Sale. Prezenţa lui Hristos la dreapta Sa (Evrei 9.12; 10.12) vorbeşte mai bine decât curcubeul, ea fiind o necurmată aducere-aminte

15 ianuarie 2012

O zi minunata !


Orice pasiune cere un preț care nu te poate opri să-ți urmezi visul, dar nu orice vis merită pasiune și nu orice pasiune își merită prețul!
O  zi minunata !

Hrana ta zilnica !



15 Ianuarie Geneza 8.6-22
Fără mijloc de propulsie şi fără cârmă, corabia pe care o conduce Dumnezeu cu mână sigură atinge uscatul pe muntele Ararat. Aparent Noe ar putea ieşi. Dar el aşteaptă şi mai trec multe zile. Intrat în corabie la porunca lui Dumnezeu, el nu va ieşi de acolo decât la porunca lui Dumnezeu. Porumbelul care nu se poate aşeza nicăieri şi care se întoarce în corabie este un simbol al Duhului lui Dumnezeu care nu-Şi găseşte locul într-o lume condamnata. Dar când va apărea Isus, Duhul Se va putea în sfârşit aşeza peste El în chipul curat al unui porumbel (Matei 3.16). Şi astăzi este la fel pentru credinciosul care are Duhul Sfânt: el nu găseşte în lume nici o hrană spirituală, nimic care să-i satisfacă inima. Dimpotrivă, omul firesc este în largul lui în lume, un simbol în acest sens fiind corbul, pasăre necurată potrivit cu Levitic 11.15, care se hrăneşte cu carne stricată.
Noe iese în sfârşit din corabie, la porunca Domnului. Primul lucru pe care îl face este să ofere o jertfa. Dumnezeu are primul drept asupra acestui pământ curăţit de stricăciunea lui şi spre El se înalţă un miros plăcut.
N-am cunoscut şi noi adesea în viaţa noastră izbăviri, fie ele mari sau mici? Să nu uităm niciodată să aducem mulţumiri! Şi mai ales pentru „o mântuire aşa de mare" (Evrei 2.3)!