Versetul zilei

16 februarie 2013

Daca ramanem...daca aducem roada....daca pazim poruncile...!

Zilele trecute aminteam  cateva  din  roadele pe care trebuie sa le aibe un crestin in viata caruia Domnul Isus traieste si totodata a crestinului care ramane in Domnul.
In  acelasi  text , Ioan 15:1-11, daca citim cu atentie versetul 7,8 si 10 observam la fiecare inceput de verset un cuvant" DACA"...
Daca ramanem...daca aducem roada....daca pazim !
In versetul 7 scrie ceva, care in mod deosebit mi-a atras atentia, desi am citit acest verset de nenumarate ori:
"cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da", dar aceasta fraza este insotita de o conditie:.."daca ramanem  in EL".
Daca privim in urma, cu siguranta sunt atatea rugaciuni la care inca nu am primit raspuns. Deseori ne-am intrebat cred, fiecare din noi, de ce nu primim raspuns..? Marturisesc sincer, ca  inca mai am rugaciuni la care nu am primit raspuns.Dar stau si ma intreb, oare faptul ca nu am primit....nu se datoreaza si acestui fapt? ...faptul ca nu intotdeauna am ramas in Domnul. Poate ca eu, sau tu dragul meu, am zis ca suntem in Domnul....dar de fapt nu eram..? Spun asta, pentru ca atunci cand ramanem in El, automat urmeaza in mod obligatoriu si  si cea de-a doua conditie , "daca aducem roada".
Un crestin care spune ca ramane in Domnul,un crestin care are o relatie cu EL, va aduce roada.
"Aşa că, după roadele lor îi veţi cunoaşte."Matei 7:20
Daca nu aducem roada, si asta e valabil si in viata bisericii, inseamna ca trairea noastra, relatia noastra cu Domnul chiar este pusa  sub semnul intrebari.
De fiecare data, la sfarsitul anului este citita pilda cu smochinul, si ca de fiecare data cu totii ne facem o cercetare in urma acestui text,si ne intrebam oare cata roada am adus.....? Cred ca este bine ca cercetarea sa ne-o facem in fiecare zi. La sfarsitul zilei, atunci cand punem capul pe perna noastra, sa ne gandim.....
Doamne, azi ce am facut pentru tine? Ce am facut pentru semenul meu?
Daca ramanem in El...aducem multa roada.....si pazim poruncile Sale.
Trei cerinte care merg mana in mana si care  automat ne aduc multe beneficii din partea Domnului.
Implicarea LUI in viata noastra  depinde de seriozitatea cu care privim noi relatia cu El si de  modul in care alegem sa ne petrecem viata,
RAMANEM IN EL sau NU?

O noapte linistita !


Scoală-te şi gemi noaptea când încep străjile! Varsă-ţi inima ca nişte apă înaintea Domnului! Ridică-ţi mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi....
Plangerile lui Ieremia 2:19
 O noapte linistita si binecuvantata de Domnul!
 

Adi Gliga si Gabi Ilut - Vine Isus...


Timpul fuge fără noi, alergăm după nevoi fără rost
Nu mai ştim cine suntem, unde mergem, sau ce vrem, cu ce rost?
Am uitat că noi suntem fii născuţi din Dumnezeu Preînalt
Suntem prea obişnuiţi, suntem poate prea robiţi de ce-avem

Refren:
Vine Isus, cine-i gata de plecare, se uită-n sus
Vede slava Lui cea mare
Şi de va cădea, se va ridica
Fiindcă-i e predată toata inima

Pe Isus noi îl iubim, însă inima-mpărţim, ne-nşelăm
Spunem răului că-i bun, şi-l luăm cu noi la drum, rătăcind
Pentru Isus ce lăsăm? am promis, dar noi uităm!
Până când?
Oare cum ne va găsi? Vom trăi, sau vom muri?
 Ce va fi?


10 FERICIRI ALE PARINTILOR !

1.Fericiti  parintii care isi educa copilul chiar de la venirea lui pe lume. Copilul e ca un copac: stramb a crescut, stramb ramane.
2.Fericiti parintii care nu dau copilului  tot ce vrea el. Doua lucruri ii pot conduce pe copii la ruina: sa nu aiba nimic sau sa aibe totul.
3.Fericiti parintii care nu iau intotdeauna apararea copilului lor.Iubirea adevarata nu consta in a-i lua apararea, ci a-i obisnui  cu umilinta; din recunoasterea sincera a greselii se naste dorinta de indreptare.Cu bataie se face dresura, nu educatie.
4.Fericiti parintii care nu vor lansa critici sterile si continue la adresa altuia, a societatii, mai ales a dascalilor, care  nu  se critica unul pe altul, si nu se vorbesc de rau reciproc.
5.Fericiti parintii care nu isi plang copiii pentru orice mic neajuns ce li se intampla, dar ii vor ajuta sa profite de inevitabilele necazuri pentru ca vointa sa li se intareasca, sa nu devina ratati.
6.Fericiti parintii care au rabdare si incredere, ii ajuta pe copii lor sa isi dezvolte propriul eu.E o lege pe care putini o cunosc: copilul; va fi mai tarziu ceea ce i s-a spus ca este cand era mic. Daca i s-a spus tot timpul ca este un bou, un magar, un animal, un tampit, un huligan, un cretin de care nu se va alege nimic, aceasta se va adeveri mai tarziu.
7.Fericiti parintii care cultiva in inimile lor bunatatea, darnicia, compatimirea fata de semenii aflati in suferinta. Intelepti si buni sunt acei parinti care, de pilda, fac milosenii saracilor prin manutele copiilor.
8.Fericiti parintii care indruma copiii pe calea credintei.Modul de viata in familie poate hrani dispozitiile afective care in timpul intregii vieti raman temeiuri ale unei credinte.
9.Fericiti parintii care se straduiesc sa traiasca impreuna cu copiii lor, iubirea in adevaratul sens.
10.Fericiti parintii  care  in ciuda tuturor greutatilor, vor avea mereu fata senina si zambetul pe buze, pentru caci zambetul si dragostea cu care ii inconjoara pe copii....E CEVA DIVIN !

Hrana ta zilnica !

16 Februarie
1 Samuel 4.12-22

Planurile au fost dejucate. Prezenţa chivotului în mijlocul unui popor aflat într-o asemenea stare rea n-a împiedicat dezastrul. Chivotul este luat (vezi Psalmul 78.60, 61). Ce ruşine se aruncă asupra unui regiment când inamicul îi ia drapelul! Cu atât mai mult, ce ruşine a fost pentru poporul Israel când le-a fost luat însuşi tronul lui Dumnezeu! Cum pot celebra ei ziua ispăşirii (Levitic 16.14,15) în absenţa capacului ispăşirii, unde trebuia să fie stropit sângele? Şi, de asemenea, cum pot s-o facă fără urmaşii lui Aaron, care împlineau ceremonialul, când, în acelaşi timp, profeţia luase sfârşit? Hofni şi Fineas fuseseră omorâţi amândoi.
Eli ar fi avut probabil un mijloc de a îndepărta pedeapsa divină aflată asupra lui Israel. Conform Deuteronom 21.18-21, ar fi trebuit să-şi scoată fiii înaintea poporului ca să fie omorâţi cu pietre din cauza purtării lor rele. Dar Eli nu avusese curajul necesar pentru a face aşa. Aşadar, acum nu numai Hofni şi Fineas au murit, ci şi treizeci şi patru de mii de oameni împreună cu ei. Iar chivotul sfânt, gloria lui Israel, a fost luat de la ei. Această ultimă ştire este cea care îl ucide pe bătrân. Chivotul era mai drag inimii lui decât propria familie şi acelaşi lucru este adevărat şi pentru nora lui. Punând copilului numele: I-Cabod («Nu este glorie» sau «Unde este gloria?»), ea pronunţă discursul funerar pentru poporul ei.

15 februarie 2013

Sunt o mladita roditoare ?

Eu sunt adevărata Viţă, şi Tatăl Meu este Vierul. Ioan 15:1
Dumnezeu-Vierul, Isus- Vita, noi mladitele!
Aseara mi-a placut tare mult mesajul prin care Dumnezeu ne-a cercetat pe cei prezenti in adunare.
De fapt...nu exista  mesaj prin care sa nu fim cercetati.
    Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi.
O prima conditie ca Dumnezeu sa ramana in viata noastra, este aceea....de a ramane si noi in EL.
A ramane in El, inseamna a avea o relatie cu El zi de zi. Multi inteleg pocainta, o stare de moment, un eveniment care s-a produs in viata lor...si cam atat.
Oh...cat de mult implica aceasta relatie.....
Sa privim la relatiile dintre cupluri, mai bine zis casnicia.Ea nu este un eveniment sau o emotie  trecatoare in viata de familie, ci este un angajament pe viata, care necesita sacrificii, dedicare si daruire, si toate acestea exista doar daca este dragoste intre cei doi.
Ca o  relatie sa fie perfecta cu sotia sau cu sotul,  trebuie sa fie zi de zi revigorata prin tot felul de declaratii, de mici atentii, uneori e nevoie ca legamintele sa fie reinnoite si multe alte sacrificii.
Tot asa este relatia noastra cu Isus Hristos.Asa cum El isi innoieste in fiecare zi bunatatea, credinciosia  si indurarea  fata de noi, tot asa trebuie si noi sa ii aratam zi de zi dragostea noastra.
Dragostea noastra nu trebuie sa fie doar la nivel declarativ, ci ea se dovedeste prin fapte.
"Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod"
Ce folos ar fi sa aud in fiecare zi de la sotul meu "te iubesc, draga mea"...si in rest sa duca o viata care sa imi dovedeasca contrariul?
La fel si Isus asteapta, dovada iubirii noastre fata de EL.
Atunci cand ramanem in El, aducem roade pentru El.
Roada pocaintei !
Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră -Matei 3:8
Roada sfintirii !
Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică. Romani 6:22
Roada neprihanirii !
Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. Iacov 3:18
Roada rabdarii !
Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare. Luca 8:15
Roada Duhului !
Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,blândeţea, înfrânarea poftelor. Galateni 5:22-23
Roada luminii !
Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.Efeseni 5:9
Roada buzelor noastre ! 
Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui. Evrei 13:15

Iata cateva roade care "ar trebui " sa ne caracterizeze pe noi cei care spunem ca traim in El.
Dar oare traim noi in EL si traieste El in noi....?
O intrebare la care fiecare sa ne dam raspuns in inima noastra. 
Daca traim in El, fie ca rodul nostru sa fie mult, vers 8 din Ioan 15;"Dacă aduceţi mult rod, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit; şi voi veţi fi astfel ucenicii Mei", iar daca nu am trait  asa cum trebuia, astazi inca Dumnezeu  ne asteapta sa luam decizii noi.
O ZI BINECUVANTATA VA DORESC ALATURI DE DOMNUL !
.

METEORIT CĂZUT

METEORIT CĂZUT în Rusia, 150 de persoane RĂNITE. Mai multe oraşe, AFECTATE

O ploaie de meteoriţi a provocat vineri explozii violente în stratul inferior al atmosferei deasupra regiunii Urali şi unor regiuni din centrul Rusiei, explozii al căror suflu a spart ferestrele unor imobile, rănind uşor peste 100 de persoane, scriu agenţiile ruse citând autorităţi şi martori, relatează AFP.
Martorii spun că au existat la o explozie puternică, care a cutremurat casele. Telefonia mobilă nu a mai putut fi utilizată, susţine Russia Today.

Hrana ta zilnica !



15 Februarie
1 Samuel 4.1-11
Starea tristă a poporului va necesita o nouă disciplinare din partea Domnului. Filistenii vor fi instrumentul lui Dumnezeu pentru a-1 învăţa lecţii dure. Israel iese împotriva lor fără să-L întrebe pe Domnul. Ce ar fi răspuns Dumnezeu dacă ar fi fost întrebat? «Nu porniţi! Nu vă pot da victoria, din cauza păcatelor voastre, începeţi prin a vă smeri».
Este exact ceea ce s-a întâmplat când a fost luată cetatea Ai. Oamenii nu se preocupă deloc cu ce ar putea gândi Domnul. Chiar şi o primă înfrângere nu-i învaţă nimic. Mai degrabă contrariul! «Domnul ne-a înfrânt?» spun ei. «Şi ce-i cu asta? II vom lua cu noi; astfel va fi mai obligat să ne susţină».
Atât de multe persoane zise creştine cred că se pot folosi de Dumnezeu cum le place. Fac ceea ce vor ei şi, în acelaşi timp, ÎI numesc în gura mare Domnul lor (vezi Matei 7.21). Dar El va trebui să le spună într-o zi: „Nu vă cunosc" (Matei 25.12). Astfel Dumnezeu este departe de a aproba tot ceea ce se face în Numele Lui  în creştinătate. Numele frumos al lui Hristos este găsit asociat frecvent cu unele forme ale răului pe care oamenii le recunosc, dar de care nu doresc să se despartă.

14 februarie 2013

Pot sa se mute muntii -- Ariana Samoila

Cea mai mare dragoste, este dragostea lui DUMNEZEU pentru noi !

Pecetluit de Dumnezeu !

" El ne-a pecetluit si ne-a pus  in inima arvuna Duhului "  
2 Corinteni 1:22
In dictionar expresia"ARVUNA", inseamna acont sau avans ca si garantie. "El ne-a pecetluit si ne-a pus  in inima ca si  garantie  Duhul Sfant, garantia ca prin El vom avea o viata plina de EL si totodata dorinta  de a trai si a pazi poruncile LUI.Duhul Sfant este Acela care aduce sfintirea si calauzirea de care avem nevoie sa ducem o viata dupa Voia lui Dumnezeu.
Un crestin autentic care este nascut din nou si traieste sub calauzirea Duhului Sfant este vizibil printre ceilalti.Vizibil prin  vorbire, prin purtare, prin trairea lui de zi cu zi. Daca cei din jurul nostru nu vad in noi ceva deosebit, inseamna ca nici pentru Dumnezeu nu suntem deosebiti.
In  acest verset ap. Pavel arata lucrarea lui Dumnezeu facuta de Duhul Sfant  in toti acei care aleg sa traiasca o viata dupa voia LUI pecetluindu-i pentru vesnicie.Aceasta pecetluire arata clar, ca tu si eu suntem proprietatea lui Dumnezeu.
In urma pecetluirii, Duhul Sfant iti da o confirmare, ba mai mult iti da o putere mult mai mare ca, cea pe care ai avut-o pana atunci, o putere  care te ajuta sa perseverezi zi de zi pe cale si in credinta.Lucruri pe nu le-ai  facut si cuvinte pe care nu ai avut curajul sa le rostesti, vei avea indrazneala sa le spui tuturor. Duhul Sfant este Acela care  va face aceea transformare a caracterului,  si va pune in noi o dorinta tot mai mare de a trai in sfintenie, lucru care ne este cerut de Dumnezeu "fiti sfinti, caci EU sunt sfant", si tot prin El capatam aceea intelepciune de a deosebi toate lucrurile, "veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi.".

Femeia!

Un băieţel a întrebat-o pe mama lui :
-De ce plângi ?
-Pentru că sunt femeie; i-a răspuns ea.
- Nu înţeleg ,a spus el.
Mama lui l-a îmbrăţişat şi i-a spus :
-Şi nu vei înţelege niciodată.

Mai târziu băiatul l-a întrebat pe tatăl său :
-De ce plânge mama fără motiv ?
- Toate femeile plâng fără motiv – a fost tot ce i-a putut spune tatăl său.

Băieţelul a crescut şi a devenit un bărbat,dar încă se întreba de ce plâng femeile.
Până l-a urmă acesta l-a întrebat pe Dumnezeu:
-Dumnezeule,de ce plâng femeile aşa uşor ?
Dumnezeu a spus , “ Când am creat femeia trebuia să o fac să fie specială “
I-am făcut umeri suficient de puternici să ducă greutatea lumii.
I-am dat putere interioară să îndure naşterea şi respingerile care de cele mai multe ori vin de la copii săi.
I-am dat tărie care îi permite să meargă mai departe când toată lumea renunţă, să aibă grijă de familia ei la greu, fără să se plângă.
I-am dat sensibilitatea să îşi iubească copii în orice circumstanţe , chiar şi când copii ei o rănesc.
I-am dat putere să îl accepte pe soţul ei cu toate greşelile pe care le face.
I-am dat înţelepciune să ştie că un bun soţ nu îşi răneşte niciodată soţia , dar uneori îi testează rezistenţa şi hotarîrea de a rămâne alături de el în toate momentele grele.
Şi în final, i-am dat o lacrimă.
 
O foloseşte mereu când are nevoie .
Vezi fiule,a spus Dumnezeu, “ frumuseţea unei femei nu stă în hainele pe care le poartă,chipul şi felul în care îşi coafează părul.
Frumuseţea unei femei trebuie citită în ochii ei, pentru că aceea e intrarea spre inima sa.....
locul unde se aşează iubirea.

Nu tăia din cruce!

Pe-o lespede rece, din greu răsuflând,
Cu umbre ciudate pe chipul său blând,
Sta frânt de-oboseală bătrânul creștin,
Dorind să mai guste un strop de alin.

O clipă-i aleargă privirea-napoi,
Prin frunzele smulse din arborii goi,
Se vede prin ceață, pe drum de căruți
Atâtea icoane din anii trecuți.

O viață de zbucium, de mari suferinți,
Și totuși de multe și dragi biruinți.
Dar crucea o clipă lăsată-i acum...
Adesea prea grea-i păruse pe drum.

O viață întreagă să porți pe grumaz
Atâtea batjocuri și-atâta necaz
BETANII puține; dar spini îndeajuns!
O clipă bătrânul se simte răpus.

O clipă, în suflet apar îndoieli
Gândește-te bine... dar de te-înșeli?
Ce-i viața?Ce-i lumea? Un larg labirint.
Urechea te-nșală ori ochii te mint.

Să-nduri pentru lume? Când lumea nu vrea
Vai , viața-i prea veche și crucea ți-e grea.
Și astfel cu-n umăr de cruce proptit
Bătrânul se lasă de somn copleșit.

Dar iată, în somnul de trudă și-amar
Lumini și imagini în minte-i apar
El vede mulți îngeri pe-un vârf de copac
Îl cheamă pe nume și semne îi fac.

Creștinul tresare! Se uită mirat
Și-n dată pornește sub cruce-aplecat
Și vântu-i aduce din culmi un ecou
Dar crucea apasă mai greu, tot mai mult
În piept dă năvală un negru tumult.

Prea grea mi-e povara acum la sfârșit
E DRUMUL prea-ngust și-i greu de suit.
Zadarnic mă lupt, mă-ndemn, mă grăbesc
Căci cerul cu mult mai departe-l zăresc.

Se leagănă, pas avântul e frânt
Bătrânul creștin e căzut la pământ.
Mi-e peste putere, aicea rămân.
Și cade-n țărână bătrânul creștin.

Ehei, măi creștine, s-aude un glas,
Prea mare-i povara, prea multe ai tras.
Ia barda aceasta și taie din lemn!
Nu fi fără minte, din milă te-ndemn.

Aceasta-i o cruce ce nu poți s-o duci
Căci ea-i cea mai mare și grea dintre cruci.
Creștinul ascultă îndemnul străin
Și-apucă unealta ce-l scapă de chin.

Lovește în bârnă cu braț de voinic.
Din cruce retează un pic câte-un pic.
O pune pe umăr, încearcă un pas,
Lovește cu barda în ce-a mai rămas.

Din nou mai încearcă; și apoi un fior
Șoptește: acuma e mult mai ușor.
Și-ndată pornește pe cale voios
Cu crucea ușoara urmând pe Hristos.

Pe drum se-ntânește cu cete de frați
Și-i lasă în urmă sub cruci aplecați
Și astfel, degrabă, zorind pe poteci,
Ajunge la poarta cetății de veci.

Ce ziduri de iaspiz, topal și argint,
Ce porți sclipitoare, de alb mărgărit,
Ce nor de stindarde! ce scări! Ce făclii!
Armate de îngeri cu lănci aurii!

Dar vai, de la el pân' la porți e un șanț
Pe care nu-i punte, nici bară, nici lanț
Și strigă bătrânul de frică pătruns,
Dar nimeni nu-l vede să-i dea un răspuns.
Și strigă bătrânul, pierdut și răpus.

Nu-i nimeni la poartă, nu-i nimeni la zid.
Deodată, din vale, cu ochii strălucind
Cu crucea pe umeri vin frați și surori.
Ei vin cu nădejde, tăcuți, gânditori

Și repede crucea ca punte și-o pun.
Ei trec peste punte, pe poartă pătrund,
Iar crucea în urmă se pierde la fund.
Bătrânul ia crucea cu a dorului val


Și-ncearcă s-o pună și el de pe mal.
Dar vai, crucea-i scurtă! Au toate un rost.
Ce bine-ar ajunge de-ar fi cum a fost.
Creștinii trec șanțul și intră pe porți
Ce bine-i întreagă crucea s-o porți!

Ce cântec! Ce chiot se-aude-n Eden
Ce largi mulțumiri într-un dulce refren.
Ce zboruri de îngeri ! Ce slăvi ? Ce lumini?
Ce mari curcubeie de aur și crini.

Creștinul de-afara de jale-i răpus.
Cu greu peste șanț lemnul crucii și-a pus.
Și-ncearcă să treacă un pas, înca-un pas.
O ! Cât de aproape-i al Domnului glas.

Un pas, încă unul, pragu-i deschis.
Dar crucea, deodată, se duce-n abis
Și cade bătrânul în golul temut.
Răsplata-i căzută și sceptru-i pierdut.

Dar iată ce taină! el nu stie cum
Pe lespedea rece; la margini de drum
Acolo c-un umăr de cruce proptit
Dormise o clipă și visu a venit
Un sol și-o trezire, din ceruri i-a dat.

Creștinul se scoală și simte în piept
O flacără nouă și-un dor înțelept.
Cu grabă apoi povara luând
Privește-nainte cu chipul său blând.

Și crucea îi pare aripă spre zări.
Ah, crucea-i întreagă și-i fără scurtări.
Acum el vă spune: În drumul spre rai
Din crucea credinței nimic să nu tai.


Cu crucea întreagă Isus către noi
Veni de la Tatăl cu sânge șuvoi
Și acum El din lume ne-așteaptă la fel,
Cu crucea întreagă s-ajungem la El.

                       Costache Ioanid

Hrana ta zilnica !



14 Februarie
1 Samuel 3.1-21
Din fragedă copilărie, Samuel a aparţinut Domnului şi I-a slujit. Dar îi lipsea cunoaşterea personală a Domnului şi mesajul Cuvântului Său (v. 7). Este posibil ca cineva să fie mântuit, să se bucure de aceasta şi totuşi să nu-L cunoască în mod personal pe Mântuitorul. Aşa a fost cazul cu Iov, cel care a trebuit să mărturisească: „Auzisem de Tine cu auzul urechii, dar acum ochiul meu Te vede" (Iov 42.5). Este probabil cazul multor tineri creştini. Ei trebuie să-I ceară Domnului Isus să li Se facă cunoscut tot mai mult.
                                    Dumnezeu vorbeşte! 
Nu prin viziuni, ca în trecut, ci prin Sfânta Scriptură, care se adresează fiecăruia. Trebuie să o citim ca şi cum ar fi fost scrisă numai pentru noi. Atitudinea lui Samuel este cea pe care trebuie s-o adoptăm de fiecare dată când ne deschidem Bibliile -„Vorbeşte, Doamne, pentru că robul Tău ascultă" (v.9). De asemenea, trebuie să fim gata să facem orice ne va spune Domnul. Da, acest frumos răspuns al lui Samuel ne invită să ne punem pe noi -înşine complet la dispoziţia Domnului, întrebându-L, asemeni lui Saul imediat după convertirea sa, „Ce să fac, Doamne?" (Fapte 22.10).
Eli aude toate cuvintele solemne pe care i le rosteşte cu grijă tânărul slujitor. Se supune şi el îndată: „Este Domnul: să facă ce este bine în ochii Săi!" (v. 18)


.

13 februarie 2013

Ia aminte.......

     In ultima vreme citim tot mai multe vesti despre cutremurele care au loc pe pamant. Citind o statistica a cutremurelor care au avut loc in ultimele decenii si facand un bilant...este uimitor. Atatia oameni au pierit in  urma acestor cutremure care au avut o magnitudine mai mare....peste 7 grade pe scara Richter. Multi analisti declarau, ca daca populatia ar fi fost anuntata macar cu cateva ore inainte, numarul celor care au pierit, ar fi putut fi mult mai mic.
Sa fie oare asa.....????
     Ma gandesc acum la anuntul din Scriptura care  este facut de mii de ani.
  "Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.”
 Oare cati ia aminte la acest verset ?
Daca ne uitam in Eclesiastul 12:14 citim,"Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău." Oare...luam noi aminte?
 Acest mesaj rasuna zi de zi.  Dumnezeu  iubeste atat de mult omul, incat prin indurarea Lui, are grija sa ne aminteasca mereu acest lucru....oare aceasta avertizare ne va  va salva de la moarte?
Cand a pierit  omenirea in potop, avertizarea a fost facuta  cu mult timp inainte, si totusi oamenii nu au luat in seama ceea ce le spunea Noe....si au pierit.
Astazi, Dumnezeu mai vorbeste inca odata. Avertizeaza orice faptura ca El va reveni, dar de aceasta data va veni ca judecator. Oare vom lua aminte la  acest mesaj ? 
In aceea zi  NIMENI nu  va putea spune...." Oh....daca am fi fost avertizati...macar cu cateva ore....."
Avertizarea este facuta de mii de ani....si daca nu vom tine cont de ea, VOM PIERI.


Doamne ajuta-ne sa constientizam, ca fiecare cuvant din Scriptura este valoros si adevarat. Ajuta-ne sa luam aminte la chemarea pe care ne-o faci in fiecare zi.
Iti multumim ca inca esti pe Tronul de indurare....dar, indura-te te rog si de cei care stau nepasatori.
Vorbeste-le, cheama-i pe nume, gaseste metoda potrivita prin care sa ii intorci la Tine.... dar nu ii lasa sa piara !

Hrana ta zilnica !



13 Februarie
1 Samuel 2.27-36
În ochii poporului, conduita rea a fiilor lui Eli era scandaloasă. Şi ce dezonoare a adus ea numelui lui Dumnezeu! Hofni şi Fineas (acesta din urmă poartă chiar numele unui mare preot credincios: Numeri 25.11) fuseseră crescuţi în apropierea sanctuarului, în strâns contact cu adevărurile divine. Mare era răspunderea lor comparativ cu cea a poporului! 
Mare este şi răspunderea noastră, dacă am avut aceleaşi privilegii conferite de educaţia pe care am primit-o!
Eli, în sine un om evlavios, n-a ştiut să-şi înfrâneze copiii. În mod cert a încercat să-i mustre (v. 23), dar i-a lipsit fermitatea. Unii copii îi găsesc pe părinţii lor câteodată prea severi. Ei ar trebui să ia în considerare consecinţele educaţiei lipsite de fermitate asupra fiilor lui Eli! Chiar pentru Eli însuşi, aceste urmări au fost dramatice: casa lui a fost scoasă din slujba preoţiei, fiii săi au fost omorâţi în aceeaşi zi. Un profet este trimis să-i aducă acest trist mesaj. Noul Testament confirmă că, atunci când copiii unui slujitor al lui Dumnezeu nu sunt supuşi şi disciplinaţi, ei pot anihila toată puterea serviciului tatălui lor (1 Timotei 3.4, 5). Sub incidenţa acestui avertisment se poate afla familia unuia sau altuia dintre tinerii noştri cititori