Hrana ta zilnica !

15 August

2 Împăraţi 23.12-23

Iosia îşi urmează curajoasa lucrare de curăţire. Şi iată că în mijlocul mormintelor preoţilor idolatri remarcă un alt mormânt. Este cel al omului lui Dumnezeu care anunţase evenimentele care se împlineau acum. Oasele morţilor zăceau acolo, unele lângă altele, însă destinul lor etern diferea. Domnul, la venirea Sa, va deosebi şi va învia dintre cei morţi trupurile credincioşilor care „au adormit" (1 Tesaloniceni 4.13 ...). Ceilalţi vor fi lăsaţi să aştepte învierea pentru judecată.

Iosia a înţeles că, înainte să celebreze Pastele Domnului într-un fel demn, toată necurăţia trebuia îndepărtată din ţară, căci nu poate exista vreun acord între adorarea Dumnezeului celui sfânt şi orice se află în asociere cu idolii (2 Corinteni 6.16, 17). Dacă cel credincios doreşte să rostească Numele lui Hristos într-un fel demn, este invitat să se depărteze de fărădelege şi să

se cureţe de „vasele de ocară" (2 Timotei 2.19). Poate fi dureros să ne separăm, să ne retragem, să ne curăţăm şi, fără îndoială, vom fi acuzaţi de mândrie şi de îngustime. Dar aceasta este ceea ce Dumnezeu ne solicită înainte de a întreprinde orice lucrare pentru El. Să vedem care este consecinţa binecuvântată pentru Iosia şi pentru tot poporul: „Pentru că nu se sărbătorise Paşte ca acesta din zilele judecătorilor" (v. 22).

Hrana ta zilnica!

10 August

2 Împăraţi 20.12-21

Ieşit victorios din două încercări, sărmanul Ezechia capitulează la a treia, fiindcă, în mod sigur, aceasta din urmă nu părea deloc să constituie o încercare! Ce putea fi mai măgulitor decât nişte mesageri importanţi veniţi din partea împăratului Babilonului?! Ei sosesc cu o scrisoare şi cu un cadou pentru Ezechia. Ce păcat că el nu a adus înaintea Domnului şi această scrisoare! Cu privire la cadou, se vede dintr-o dată legat de el şi îndatorat faţă de aceşti străini. Ce primejdioase sunt amabilităţile lumii pentru un creştin! Ele găsesc prea adesea un răspuns al mulţumirii de sine în îngâmfarea inimilor noastre. Oare această situaţie nu constituia pentru Ezechia o ocazie de a le vorbi acestor oameni despre bunătatea şi despre puterea Domnului care-1 scăpase deja de două ori? O ocazie, de asemenea, de a le face cunoscut casa Dumnezeului său? În loc de aşa ceva, Ezechia le arată propria casă, casa armelor, care nu-i fusese de nici un folos împotriva lui Sanherib, şi toate bogăţiile lui din care acum Domnul îl anunţă că nu va mai rămâne nimic. „Ce au văzut în casa ta?" (v.15). Iată o întrebare serioasă! Ce văd vizitatorii în casele noastre? Despre ce le vorbim? Cumva despre bogăţii, toate trecătoare, cu a căror posesie ne mândrim? Sau despre Cel căruia îi aparţin toate?

Ezechia admite că a meritat judecata. Şi aşa se încheie viaţa acestui împărat credincios.

Pastor si fiu ucis cu sange rece!

Am citit aceste zile ingrozita, stirea care a fost publicata pe mai toate site-urile fie crestine, fie nu.Initial am zis ca voi scrie nimic despre acest lucru, nu ca nu mi-ar pasa prin ce trec fratii nostri, dar parca nu mai pot sa vad atata suferinta....

Sunt consternata de ceea ce vad si nu poti sa nu iti pui intrebarea, "de ce Doamne ingadui...?"

Sa vezi sub ochii tai cum copilul iti este batut si chinuit, sa-l vezi cum isi da sufletul chiar sub ochii tai...? E ingrozitor...numai o minte diabolica a putut face asa ceva.

Ma gandesc la sotia sa...Oare ce cuvinte de magaiere si incurajare i-ar putea fi rostite in aceste momente?Cred ca doar Dumnezeu este Acela care poate face acest lucru, numai El o poate mangaia.

Am urmarit acest reportaj, printre altele la un moment dat apare in inregistrare fratele vorbind in biserica despre visul in care l-a instintat Dumnezeu despre aceasta lupta.

“Am avut un vis. Eram pe un cal alb si mergeam pe o apa pana la genunchi era curata si frumoasa cand cineva m-a atacat, imi lovea armura si scutul".

Aste greu in astfel de momente sa nu iti pui intrebari:

"de ce Doamne nu  ai intervenit sa ii scapi?"

Noi nu vom stii, insa stim ca totul este in mana Celui care ne-a creat si noi trebuie sa ne incredem pe deplin in El.Ma rog ca Dumnezeu sa o intareasca pe sora si pe toti cei care sunt afectati direct de aceasta incercare.

Rugati-va unii pentru altii, asa ne indeamna Scriptura.

Hrana ta zilnica !

9 August

2 Împăraţi 20.1-11

O a doua încercare, mai grea decât prima, îl atinge acum pe nefericitul împărat. Moartea bate la uşă. In întristarea lui, şi de această dată se îndreaptă spre Domnul. Desigur, el nu se poate urca la templu, cum îi era obiceiul, dar oare nu este posibil să-L găsim întotdeauna pe Dumnezeu, în orice împrejurare, chiar şi pe un pat de suferinţă? 

Ce mulţi invalizi ţintuiţi la pat fac această experienţă în fiecare zi!

Ahaz, tatăl lui Ezechia, refuzase semnul pe care Domnul dorise să i-1 dea (Isaia 7.10-12). Şi, pe cadranul solar pe care-1 făcuse, ceasul judecăţii se apropia cu repeziciune. Dar aici împăratul credincios şi evlavios primeşte, pe lângă vindecarea sa, un semn cu totul extra-ordinar, întorcând umbra (zece trepte) înapoi, Dumnezeu îi arată că acceptă întârzierea pedepsei.

Mai multe detalii ale acestei frumoase istorii ne duc cu gândul, prin contrast, la Domnul Isus. În Psalmul 102 avem rugăciunea Sa: „Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele apoi răspunsul Tatălui Său: „Anii Tăi sunt din generaţie în generaţie" (v. 24). Isaia a anunţat că împăratul se va vindeca până în a treia zi. Hristos a intrat cu adevărat în moarte, ieşind din ea tot a treia zi.

Un strop de ploaie!

Desi nu este anotimpul meu preferat, nu pot spune ca vara nu este frumoasa. Cu toate acestea, tare mult imi  doresc un strop de ploaie acum.Simt ca ma sufoc....Oare in toate zonele este tot asa cald...?

Imi doresc o ploaie de vara care sa racoreasca pamantul.Totul este uscat pe camp, acasa sau la munca indiferent ca merge clima...nici macar ea nu mai face fata...Dar, imi trece un gand... cei care nu au...ce fac? Ma gandesc la tarile unde urca temperatura pana la 45-50 de grade...iar daca le lipseste si apa, ma gandesc ca noi suntem binecuvantati.

Multumim pentru toate, chiar si pentru cele 40 de grade.

Doamne revarsa macar un strop...si ne va fi indeajuns.

O zi binecuvantata!

Ceea ce il impiedica pe om sa fie fericit nu sunt imprejurarile, ci starea sa interioara,

 nu obiceiurile lui, ci inima sa!

 Să urmaţi în totul calea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să umblaţi, ca să trăiţi şi să fiţi fericiţi şi să aveţi zile multe în ţara pe care o veţi lua în stăpânire.

Deuteronom 5:33 

Hrana ta zilnica !

8 August

2 Împăraţi 19.25-37

Orgoliul împăratului Asiriei crescuse peste măsură, pentru că până atunci nimeni n-a putut să-i reziste. Să remarcăm cât de des face apel la cuvântul „eu": de şase ori în v. 23 şi 24. Dar acest orgoliu este cu atât mai îngrozitor cu cât îşi măsoară puterea cu cea a lui Dumnezeu însuşi. Pretenţia prostească a omului „de a fi egal cu Dumnezeu" (Filipeni 2.6) se vede clar în lumea de astăzi. Prin ştiinţă, tehnologie şi progres, pentru care-şi atribuie tot

meritul, lumea se îndreaptă vertiginos spre timpul când omul se va închina sieşi în persoana unui „supraom", care va fi Antihristul.

Asirianul este, de asemenea, un personaj al profeţiei: o putere asiatică mare care, în viitor, va invada Palestina şi va asedia Ierusalimul. Dar această putere va fi distrusă la apariţia Domnului Isus, prefigurat aici prin îngerul Domnului. Tabăra asiriană este distrusă într-o singură noapte. Apoi, la rândul lui, Sanherib este asasinat de propriii fii în templul dumnezeului său, Nisroc. Omul care declarase că Domnul nu poate să-1 scape pe Ezechia este lovit de moarte în prezenţa idolului său, care este incapabil să-1 protejeze.

Astfel Dumnezeu Se manifestă în toată gloria şi putem fi siguri că întotdeauna o va face, salvându-Şi slujitorul credincios.

Asculta...Dumnezeu vrea sa iti vorbeasca!

Mergeam ieri spre casa parinteasca impreuna cu sotul, si cum ardea dorul in mine sa-i vad pe ai mei parinti, dar si pe mezinul nostru cel mic care a stat la ei in vacanta, goneam  cu viteza pe soselele proaspat asfaltate(reparate). Fiind cald si nesuportand clima, am preferat sa deschid geamul.La un moment dat imi sunase telefonul. Am raspuns...

De la celalat capat al firului nu se prea auzea....la un moment dat  ii spuneam...

"vorbeste mai tare ca nu inteleg...."

Atunci am inteles, ca indiferent cat de tare vorbea persoana de la celalat capat al firului....nu aveam cum sa aud, de zgomotul produs din cauza geamului meu deschis. Atunci am inchis geamul...continuandu-mi discutia fara probleme.

Cred ca la fel este si in viata noastra spirituala.

Dumnezeu este la celalalt capat al firului.El ne vorbeste, dar noi nu auzim, si oricat de tare si de mult ne vorbeste....degeaba, suntem surzi.De ce...?

Zgomotul produs de agitatia care este in jurul nostru, de multimea de ganduri care ne framanta, ne impiedica sa auzim vocea lui Dumnezeu.Ne rugam pentru o anumita problema si ne miram ca nu ne raspunde, oare chiar nu aude Dumnezeu...? Poate ca Dumnezeu ne vorbeste, dar nu auzim noi....

Poate ca in incaperea sufletului nostru este multa galagie, este agitatie mare si aceasta este cauza principala care ne impiedica sa-L auzim.

In Matei 6,  Isus ne da un sfat:

"Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău..." 

O odaita inchisa...! Acolo nu auzi nimic, nu vezi nimic...acolo esti conectat direct cu cerul, esti in legatura directa doar tu si Dumnezeu.

Daca pana azi ai inaltat rugaciuni si nu ai primit raspuns...inchide-te in odaita ta, fa liniste in sufletul tau  si vei putea auzi vocea lui Dumnezeu .

Hrana ta zilnica!

7 August

2 Împăraţi 19.14-24

Să sufere în tăcere, să nu răspundă nimic - aceasta am văzut că este atitudinea potrivită celui credincios atât în faţa provocărilor din partea lumii, cât şi a atracţiilor ei celor mai seducătoare. Dimpotrivă, când se află înaintea Dumnezeului său, el poate lua cuvântul. Acesta este felul în care a acţionat Ezechia. Incepând prin a prezenta înaintea Domnului scrisoarea pe care tocmai o primise, el I se adresează cam aşa: «Aceasta Te priveşte pe Tine; las în seama Ta să Te ocupi». 

In adevăr, asirienii îi aduseseră insultă lui Dumnezeu însuşi, a Cărui glorie era astfel luată în râs (v. 19; vezi Ps. 83.12, 18).

Ezechia îşi întregeşte surprinzătoarea sa pregătire militară prin cea mai eficace tactică: se retrage în linişte, păstrându-se în afara vederii, lăsând vrăjmaşul să dea faţă cu Domnul însuşi, care este cel mai puternic! «Pentru ca să Te lăsăm să lucrezi singur şi, încrezători în victorie, să ne odihnim în Tine» - pot fi şi cuvintele unui imn de-al nostru. În dificultăţile noastre, mici sau mari, este bine să începem prin a deveni conştienţi că suntem prea slabi ca să depăşim obstacolul. Să-I spunem apoi Domnului nevoia noastră prin rugăciune şi să aşteptăm în pace scăparea care vine de sus. Astfel, nu încercarea se va aşeza ca un ecran despărţitor între Domnul şi noi, ci, mai degrabă, Domnul însuşi Se va desfăşura ca un scut protector între încercare şi răscumpăratul Său (citiţi Psalmul 38.14, 15).

Concediu virtual...Pe malurile Dunarii

Si pentru ca, pana la concediu in "adevaratul sens al cuvantului", nu virtual,  nu mai este asa mult....mai incerc sa ma rasfat virtual, pe malurile Dunarii, asta pentru ca tocmai m-am gandit sa merg macar cateva ore acolo, fiind o zi mai lejera.

Imi este atat de familiar locul, pentru ca vin din aceea zona. Locul unde intra DUNAREA in tara.Un loc minunat pentru pescarii amatori, un loc pentru recreere, si chiar daca nu pescuiesti, poti merge macar la o portie de peste, asa cum am sa fac eu azi :).

Sincer...o sa ma gandesc la voi....

Un apus minunat la Bazias, o poza facuta de unul din consatenii mei, Ghe. Popovici

Daca nu un concediu, va recomand macar un weekend.

O zi minunata !

Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc cuvântul Tău.
 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
 Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!
Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii.
Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.

Psalmii 119;101-105

Astazi este inca HAR !

Caldura mare...colegii imi zic ca este sarbatoare....nu stiam...de ce este asa liniste deplina.

Profit din plin si m-am pus sa citesc cate ceva...

"Pe un drum de pamant, printr-o padure deasa mergeau alaturi un tanar si un batran. La un moment dat, in drumul lor zaresc un sac.Tanarul se apleaca si bucuros, pune mana pe sac si ii spuse batranului"

- M-a pricopsit Dumnezeu cu un sac de bani!

Batranul ii spuse:

-Ar trebui sa ii impartim.

-Nici gand, eu l-a zarit primul si tot eu l-am ridicat de jos.

Batranul tacu continuandu-si drumul.In urma lor se auzi tropait de cai, zgomot de sabii si arme. Soldatii inarmati  strigara dupa ei:

-La care din voi este sacul cu bani?

Tanarul speriat ii spuse batranului:

-Vai de "noi", am dat de necaz...

-Nu, tinere. TU ai dat de necaz !"

Eclesiastul 12:14

Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.

Sa luam bine seama, pentru fiecare fapta facuta, fie buna fie rea, NOI vom da socoteala.

Judecata Domnului nu va fi facuta la comun.Nu vom fi judecati impreuna sot si sotie, copil si parinte sau membru si pastor. 

NU ! Fiecare din noi vom da socoteala pentru ceea ce facem.

Nu incerca sa justifici greselile tale cu nimic.In ziua aceea fiecare vom raspunde in fata Celui care va sta pe Tronul Sau de judecata.

Astazi, inca este Dumnezeul indurarii, maine va fi Dumnezeul Judecator!

Ramai statornic pana la capat !

Asa cum ma intreb eu de multe ori, asa cred ca multi se intreaba, de ce ingaduie  Dumnezeu suferinta peste copiii LUI?

Daca citim cartea IOV, vom vedea cat de mult a suferit acest om. Cartea IOV descrie cel mai mult suferinta.Biblia insa nu spune nicaieri ca vom fi scutiti de suferinta, din contra in cartea Iov am gasit un verset care confirma acest lucru:

Omul născut din femeie are viaţa scurtă, dar plină de necazuri.

Stim istoria lui Iov, un om plin de bogatie, neprihanit si temator de Dumnezeu si totusi s-a abatut asupra lui atata suferinta...De ce...? Ce scop a avut suferinta in viata lui Iov? Ce scop are suferinta in viata ta sau a mea?

Fiecare suferinta are un scop precis !

Prin suferinta, credinta noastra se purifica, prin suferinta, credinta noastra creste zi de zi. Chiar daca in acele momente nu intelegem de ce ni se intampla tocmai noua, totusi scopul LUI este precis. Prin suferinta, Dumnezeu este proslavit !

Iov a fost greu incercat, dar statornicia lui i-a adus binecuvantarea in final, pentru ca Dumnezeu este un Dumnezeu milos si indurator.

Psalmi 71:20

Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri; dar ne vei da iarăşi viaţa, ne vei scoate iarăşi din adâncurile pământului.

IOV realizeaza maretia lui Dumnezeu si va recomand sa cititi Iov 9 

"Ştiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
 A Lui este înţelepciunea şi atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?
 El mută deodată munţii şi-i răstoarnă în mânia Sa.
Zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii.
 Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui.
 Numai El întinde cerurile şi umblă pe înălţimile mării.
 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele şi stelele din ţinuturile de miazăzi.
 El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
 Iată, El trece pe lângă mine, şi nu-L văd, Se duce şi nu-L zăresc.
 Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: „Ce faci?”
 Dumnezeu nu-Şi întoarce mânia; sub El se pleacă toţi sprijinitorii mândriei.
 Şi eu, cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
 Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decât să mă rog Judecătorului"

si mai convingator Iov Il descrie pe Dumnezeu in cap.12

Cine nu vede în toate acestea dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri?
 El ţine în mână sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc.
 Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mâncărurile?
 La bătrâni se găseşte înţelepciunea, şi într-o viaţă lungă e priceperea.
 La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea; sfatul şi priceperea ale Lui sunt.
 Ce dărâmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa.
El opreşte apele şi totul se usucă; El le dă drumul, şi pustiesc pământul.
 El are puterea şi înţelepciunea; El stăpâneşte pe cel ce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii.
 El ia robi pe sfetnici şi tulbură mintea judecătorilor.
 El dezleagă legătura împăraţilor şi le pune o frânghie în jurul coapselor.
 El ia robi pe preoţi; El răstoarnă pe cei puternici.
El taie vorba celor meşteri la vorbă; El ia mintea celor bătrâni.
 El varsă dispreţul asupra celor mari; El dezleagă brâul celor tari.
 El descoperă ce este ascuns în întuneric, El aduce la lumină umbra morţii.
 El face pe neamuri să crească şi El le nimiceşte; El le întinde până departe şi El le aduce înapoi în hotarele lor.
 El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, unde bâjbâie prin întuneric şi nu văd desluşit; El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi.

IOV a acceptat suferinta si a ramas statornic in credinta pana la capat.

Dumnezeu s-a indurat de el si Iov a fost binecuvantat asa cum n-a fost niciodata.

Binecuvantarea LUI se ofera si astazi acelor care pana la capat raman statornici in credinta. 

Hrana ta zilnica!

6 August

2 Împăraţi 19.1-13

În faţa asaltului armatelor asiriene, Ezechia are un fel neobişnuit de a conduce războiul: în loc de armură, se îmbracă cu un sac. Cartierul său general nu se află pe fortificaţia pe care o construise, ci în casa Domnului. În fine, în loc să apeleze la cei mai bravi ostaşi ai săi, se adresează profetului Isaia. Dar, în contrast cu aroganţa şi cu mândria împăratului Asiriei, nu este aceasta buna strategie militară pe care ne-o recomandă apostolul Pavel? „Armele luptei noastre nu sunt fireşti", scrie el în 2 Corinteni 10.4, 5, „ci puternice, potrivit lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor, dărâmând raţionamente şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu". Ezechia, al cărui nume înseamnă ,puterea Domnulut, ştie la cine să meargă să caute ajutor (Psalmul 121.2). Încrederea nu-i este dezamăgită. Nu te speria îi răspunde profetul. Cuvânt preţios, pe care-1 auzim atât de des în Scriptură şi în special din gura Domnului: „Nu te teme; crede numai" (Marcu 5.36). El are limba unui om învăţat, capabil să-1 învioreze cu un cuvânt pe cel obosit (Isaia 50.4). Sufletul temător, dar plin de încredere, al răscumpăratului Său aflat încă în încercare primeşte prin acest cuvânt puterea şi curajul necesare să aştepte eliberarea.

Silvia Tarniceriu-minunea lui Dumnezeu!

Stiam ca Dumnezeu vindeca, stiam ca Dumnezeu face minuni, insa sa vindece cancerul de trei ori...?

DA ! Iata ca atunci cand te increzi in EL, Dumnezeu face imposibilul.

Cei care urmarim situatia sorei Silviei Tarniceriu, stim ca din nou ea a fost rapusa de boala si a fost spitalizata.Ceea ce nu stim toti, iata ca sora Silvia  a fost ridicata din nou din pat si Il lauda pe Domnul cu vocea ei minunata.

Sora Silvia este minunea lui Dumnezeu !

Urmariti aceasta inregistrare,  si o veti putea auzi pe sora Silvia in biserica din Cleveland.

http://www.ustream.tv/recorded/36841661

Domnul sa fie laudat !

Dumnezeul nostru Cel puternic !

Citeam intr-o carte ca, egiptenii cand voiaua sa descrie imposibilul, desenau un om mergand pe apa.Pentru ei asa ceva este imposibil.Poate si pentru noi este la fel si probabil pentru oricine ai spune acest lucru ar parea imposibil, numai ca alaturi de Dumnezeu si crezand in EL si imposibilul devine posibil.

Daca saptamana asta iti sta in fata o problema care ti se  imposibila pentru tine si nu vezi rezolvare, iata ca eu iti  spun ca la Dumnezeu este rezolvare chiar si pentru  imposibil.Fiecare incercare, fiecare ispita, fiecare problema, fiecare neajuns material, suntem chemati sa le punem si sa le incredintam in Mana Domnului.Pentru El nimic nu este prea greu ! Trebuie doar sa credem, caci fara credinta este cu neputinta.

Imi vine in minte un verset din  Matei 19:26

Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.”
TOATE sunt  cu putinta, pentru ca eu ma incred intr-un Dumnezeu ATOTPUTERNIC.
Cititi   Isaia 40:12 si veti vedea cine este Acest Dumnezeu.
 Cine a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma şi a strâns ţărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul, şi dealurile, cu cumpăna?

Masoara apele cu mana !?
Masoara cerul cu palma !? 
Pai cea mai apropiata stea de pamant,  Proxima Centauri se afla la o distanta de 4.22  ani lumina, adica la o distanta de 40 de mii de miliarde de km.Daca calculam ce inseamna un an lumina...ne cam  incurcam in cifre. Stim insa  ca viteza luminii este de aproximativ 300.000 km/s...Daca facem calculele, ajungem la fabuloasa cifra de 9,46 trilioane de kilometri (9.460.000.000.000 km).
Realizam noi oare cine este DUMNEZEU? Realizezi  ca Acest Dumnezeu poate fi si  TATAL tau ?
DOAMNE CAT ESTI DE MARET!!!
Imi vine acuma in minte un text: 

 Isus a zis apoi ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar; şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările
Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui? Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

Doamne cat de neintelepti suntem...! Ne ingrijoram de fapt, de ce...? Putem face noi oare ceva?

Traim cu frica zilei de maine uneori. Ma intreb de ce, stiind cat e puternic este Domnul?

Doamne ajuta-ne sa constientizam cine Esti cu adevarat!

 

 

 

Hrana ta zilnica !

5 August

2 Împăraţi 18.26-37

Mai-marele paharnicilor îşi desfăşoară discursul uzând rând pe rând de ameninţări, de ironii şi de minciuni. Pretinde în mod fals că a primit poruncă de la Domnul să se ridice împotriva lui Iuda şi să-1 nimicească (v. 25). Pentru moment încearcă seducţia. Împrumutând limbajul poporului (după cum Satan ştie să-1 folosească pe al nostru), descrie în culori strălucitoare bogăţiile Asiriei în care propune să-i ducă: grâu, pâine, vii etc.

 Pe scurt - îi asigură el - este „o ţară ca ţara voastră", într-adevăr, dacă comparăm aceste resurse ale Asiriei cu cele ale Canaanului, aparent nu sunt diferenţe. Totuşi există una! şi esenţială: Ţara vrăjmaşului nu este ca cea a Domnului, „ţară cu pâraie de apă, cu izvoare şi cu ape adânci care ţâşnesc în văi şi munţi" (Deuteronom 8.7, 8), o ţară ca ţara voastră? Cu siguranţă nu! 

Isus nu dă „cum dă lumea" (Ioan 14.27). Dacă vrăjmaşul nu reuşeşte să-l determine pe credincios să-i accepte resursele sale înşelătoare, va căuta să-1 îndepărteze de Resursa supremă de Atotputernicul său Dumnezeu (vezi v. 33-35). Ce răspuns trebuie să dea cel credincios? Pur şi simplu să tacă. Nu discutaţi deloc cu diavolul! Fugiţi de el!

Luigi Mitoi-Un mesaj pe care va rog sa il ascultati!

Un mesaj care trebuie ascultat!!!
Sunt lucruri pe care trebuie sa le stim, si cu cat vom stii mai mult, cu atat mai mult vom putea fi pregatiti pentru vremea care ne sta in fata.

Ca si crestini, trebuie sa ramanem tari in credinta si vegheatori, iar Domnul ne va da izbanda si biruinta.

In ciuda vremurilor tulburi, EL ne va da pacea.

 

Hrana ta zilnica!

4 August

2 Împăraţi 18.13-25

Ezechia a luat în mod curajos poziţie pentru Domnul. Dar credinţa lui n-a fost pusă încă la încercare. Lucrul acesta era necesar. Şi, tot aşa, fiecare creştin trebuie să arate, mai curând sau mai târziu, dacă faptele lui sunt izvorâte din credinţă sau dacă a depăşit măsura ei. În faţa asaltului formidabil al împăratului Asiriei, această credinţă a lui Ezechia începe să se clatine. Se gândeşte să iasă cu bine din încurcătură trimiţând o sumă enormă ca tribut lui Sanherib. Acelaşi lucru făcuse odinioară şi Ioas. Dar Dumnezeu îl va învăţa (şi pe noi totodată) că eliberarea şi pacea adevărată nu se obţin făcând concesii (Prov. 29.25). Vrăjmaşul înşală şi duce în rătăcire întotdeauna. Sanherib, departe de a-şi contramanda acţiunea, expediază forţe impresionante împotriva lui Ezechia şi a locuitorilor Ierusalimului. El trimite în acelaşi timp trei personaje periculoase, fiecare cu rolul lui special: pe generalul suprem pentru a-i învinge, pe mai-marele peste slujitorii lui pentru a-i aservi şi pe mai-marele paharnicilor pentru a-i seduce prin vorbe măgulitoare. Să învăţăm deci să nu avem încredere în astfel de persoane pe care Satan ni le trimite uneori cu o misiune de genul acesta şi să fim siguri că felul lor de vorbire îi va trăda!

Rab-Şache le adresează o cuvântare în care ridiculizează deschis încrederea lor în Domnul.