Caleb, omul care s-a lasat insufletit de alt duh!

Iar pentru că robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh şi a urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în ţara în care s-a dus, şi urmaşii lui o vor stăpâni.

Numeri 14:24 

Iata cat de mult face sa ramai in ascultare si sa te lasi calauzit de Domnul!

In vremuri de criza si de incercare este foarte important sa ne aducem aminte de  toate promisiunile lui Dumnezeu. Caleb a facut acest lucru si n-a uitat ca Dumnezeu le-a promis  tara in care curge lapte si miere. Interesant este procentul lor, din doisprezece oameni trimisi ca iscoada, doar unul  are un alt duh de caluzire.

De-atatea ori am trecut prin situatii in care trebuia sa luam decizii importante si am constat uneori ca nu intotdeauna am facut alegerea cea mai buna, alteori am ramas surprinsi de alegerea facuta, multumiti ca rezultatul a  fost unul extrordinar. In cazul in care toate lucrurile au iesit ok, si ma refer strict la persoana mea, cu siguranta nu am mai analizat modul cum am ajuns sa iau decizia inteleapta, insa atunci cand lucrurile nu au iesit tocmai bune, au urmat procese de constiinta si ma intrebam unde am gresit.

Traind alaturi de Domnul, realizez ca toate acestea se datoreaza modului in care m-am lasat caluzita.

Fiecare dintre noi suntem supusi unor forme diferite de caluzire, iar in functie de caluzirea acceptata de noi vom avea si rezultatele.
Una dintre calauzirile  cele mai puternice si care ne da de furca cel mai mult este:CALAUZIREA DUPA FIREA PAMANTEASCA, si Acan este un exemplu pe care il avem pe paginile Scripturii.

O alta calauzire care ne duce in situatii nu tocmai placute este: CALAUZIREA DUPA MULTIME. Aceasta situatie deseori ne duce pe un drum gresit si nu realizam acest lucru decat la final. Spiritul de turma ne caracterizeaza foarte mult si daca toti fac, nu inseamna ca este si bine.

O alta caluzire care ne poate aduce in situatii dezastruoase este: CALAUZIREA DUPA SFATUL PRIETENILOR. Nu intotdeauna prietenii au solutia potrivita si exemplu il avem pe Roboam.
Cand Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam sa ceara sa le usureze robia in care erau si care era pusa de tatal sau, Roboam cere sfatul batranilor care au experienta, insa nu-l ia in seama si merge la prietenii lui si le cere si acestora sfatul, erau colegii din aceeasi generatie cu el, si in final sfatul prietenilor a biruit. Stim ce a urmat datorita acestei decizii, imparatia s-a dezbinat.

O alta caluzire in care ne lasam atrasi este: CALAUZIREA NEPUTINTELOR NOASTRE FIZICE SAU SPIRITUALE.Moise a fost unul care a incercat sa se lase calauzit de neputinta lui fizica, insa credinciosia si dragostea fata de Domnul l-au facut sa accepte ceea ce Dumnezeu a hotarat pentru el.

O alta calauzire care o avem si care este cea mai inteleapta: CALAUZIREA DUPA DUHUL SFANT.

Spre deosebire de celelate calauziri care vad doar rezultatul momentului, caluzirea Duhului vede dincolo de ceea ce se poate vedea pe moment.

Cand  toti vad intuneric, tu sa vezi lumina care este dincolo de perdeaua groasa din fata ta.

Cand toti traiesc in placere si desfrau, tu sa ramai curat.

Cand altii fug de greutati, tu sa ramai pe baricade si sa lupti.

Cand esti in suferinta pe care Dumnezeu a ingaduit-o sa treci prin ea, tu sa privesti mai departe la Isus si sa vezi rasplatirea care te asteapta.

E cam greu sa intelegem acest lucru atata timp cat traim fara o nadejde viitoare, insa noi, copiii lui Dumnezeu avem aceasta nadejde si prorocul Ieremia in 29:11 spune,

Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.

De ce?Pentru ca  Dumnezeul in care ne-am pus increderea este un Dumnezeu al nadejdii.

Romani 15:13

Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde!

Calauziti de Duhul Sfant vom fi mostenitori impreuna cu Domnul.

 Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!” Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.