Versetul zilei

28 iunie 2014

Am dat in mintea copiilor!

Dupa cursa  de aseara am crezut ca astazi n-o sa ma mai pot misca...
Se pare ca nu!
 Ma misc...dar mai greoi, deh...am imbatranit si eu.Numai ca daca picioarele obosite aveau nevoie de odihna, mintea se pare ca nu avea nevoie de odihna, asa ca am pus-o la treaba. Si ce credeti...?
Bineinteles ca a dat nastere unei idei, si cum "femeilor" nu le trebuie mult sa aplice ziua ce au visat noaptea, fiind si eu "femeie", am procedat ca atare.
Aseara sau azi noapte sau nici eu nu stiu cand mi-a venit o idee. M-am gandit ca nu ar fi rau daca as face miscare in fiecare zi. Numai ca am vrut ceva mai comod....nu alergare, ci asa ceva....eu sa stau...dar totusi sa fac miscare, si m-am gandit la "bicicleta". Asa ca azi am trecut la fapte, mi-am convins sotul ca miscarea e foarte sanatoasa(ca si cum el nu stia) l-am luat de manuta si am dat o raita prin piata, ca deh....mergem si noi unde ne permitem.Dupa cateva  curse periculoase printre oameni, cu diferite biciclete...m-am hotarat. Ea este...!
Am insa o singura problema...nu am garaj pentru ea, dar sper sa ma descurc.
De-acuma fac miscare cu bicicleta, poate o fi mai usor...
Nu stiu cum o fi, dar o sa va povestesc cand ma intorc, asta daca ma ajuta Domnul sa ma intorc intreaga acasa.

Simtim nevoia sa fim mangaiati!

Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz!
2 Corinteni 1:3-4

Cred ca fiecare din noi am avut in viata noastra momente in care  am avut nevoie de incurajari si mangaieri. Eu imi amintesc de un moment dureros din viata  mea  prin care am trecut cu mai bine de 5 ani in urma. A fost un moment greu prin care am trecut  si chiar am avut mare nevoie sa fiu mangaiata si incurajata si nu pot spune ca nu mi-au fost cei din jur alaturi, au fost atat cat au putut si m-au incurajat atat cat le-a stat in putinta, si le multumesc, pentru ca intr-adevar unii mi-au fost de un real folos, insa pe langa mangaierea si ajutorul oamenilor, am avut nevoie de o mangaiere mai mult decat omeneasca, ceva supranatural si am avut parte de aceasta mangaiere divina pe care sa stiti ca nu am gasit-o la oameni, ci la Domnul.
Am spus in nenumarate randuri si  chiar ma repet, "daca nu-L aveam pe Domnul cu mine....nu stiu daca astazi mai eram"
Cuvantul "mangaiere", inseamna a fi alaturi de cel care trece prin necaz, prin suferinta, incurajandu-l prin cuvinte sau chiar ajutandu-l cu ceva concret. Acum daca ne gandim la viata pamanteasca intr-adevar trecem prin multe suferinte si multe incercari, insa nici viata spirituala nu este scutita de asemenea suferinte.
Ca si crestini trebuie sa stim ca si  viata spirituala are incercarile si suferintele ei. Isus ne-a spus:"În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi...Eu am biruit lumea"
Viata noastra de crestin este asemeni unei funii care are multe impletituri. Avem parte si de bucurii, avem parte si de necazuri, avem parte de suferinta, dar avem parte si de mangaiere, iar mangairea divina este deosebita, intrece orice mangaiere omeneasca, este mangaierea Duhului Sfant.
  Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului...
In lb greaca Mangaietor  inseamna: Paraclet, apărător, ajutor.Acum daca ne gandim la acest cuvant, categoric ne vin in minte o multime de sensuri.
 Mangaietor...cineva care ma ajuta, imi da solutii, ma calauzeste, ma apara, imi da sfaturi, cineva cu care ma incurajeaza, s.a.m.d.
Toate aceste calitati este foarte greu sa le gasesti la o persoana, si persoana aceea sa fie si dispusa sa-ti stea si la dispozitie oridecate ori ai nevoie, este cam prea mult, asa-i...?
Insa Mangaietorul despre care vorbea Isus Hristos, este Singurul care indeplineste toate aceste calitati.El ne calauzeste, ne apara, ne sfatuieste si este disponibil mereu.
Este un prieten minunat!
Doamne, ce bine este sa ai un asemenea prieten!

Hrana ta zilnica!

28 IUNIE
Isaia 65.1-12

„Sunt găsit de cei care nu Mă căutau..." (v. 1) - scrie Isaia cu îndrăzneală. Despre acest curaj al profetului aflăm de la apostolul Pavel care, atunci când va cita v. 1 din Isaia 65 în Romani 10.20 va adăuga şi această expresie („Isaia îndrăzneşte şi spune..."). îndrumat de Duhul, profetul deschide în mod vădit uşa naţiunilor, a celor care nu-L căutau pe Dumnezeu şi nu purtau numele Lui (49.6). Ce declaraţie curajoasă, ca să nu spunem revoluţionară, făcută în urechile israeliţilor atât de geloşi pentru privilegiile lor! Acesta era unul dintre lucrurile despre care se spunea în capitolul precedent că „niciodată n-au auzit.
Mărturisirea şi rugăciunile rămăşiţei necăjite se încheiau cu întrebarea neliniştitoare: „Vei tăcea Tu şi ne vei întrista peste măsură?" (64.12). Nu, niciodată nu este în zadar când o inimă pocăită se întoarce la Domnul (Psalmul 51.17). Nu o ştim fiecare dintre noi din propria experienţă?
Dumnezeu nu rămâne tăcut. Va lua cuvântul şi aceasta se va desfăşura, practic, până la sfârşitul cărţii. Cu toate acestea, înainte de a revela ceea ce a pregătit pentru cei care-L aşteaptă {aleşii şi slujitorii Săi: v. 9,10; 64.4), trebuie să pronunţe sentinţa definitivă prin care condamnă nu numai naţiunile duşmane lui Israel, ci şi poporul răzvrătit şi apostat.

27 iunie 2014

Sanatate curata!

In sfarsit, azi am facut ceea ce nu am facut de ani de zile.
Desi  mi-a tot facut propunere de mult sotul sa facem impreuna acest lucru, am tot amanat.
Astazi in sfarsit, am cedat!
Si asa ca de inceput, am inceput (ca pruncii mici) cu pasi marunti. 
Mi-am luat echipamentul sport, mi-am pus incaltarile adecvate si am luat-o la "fuga".
Sincer...am pornit cu gandul sa ma misc putin, pentru ca din pacate imi lipseste miscarea foarte mult.
sursa foto:http://www.primarie6.ro/sport-stil-de-viata-sanatos-educatie-si-cultura-in-saptamana-tineretului/

Masina  este buna, nimic de zis, ma duce...ma aduce...dar ma si omoara cu zile, la birou tot pe scaun, asa ca nu ma mir de ce mi-a fost atat de greu azi. 
Am luat-o incetisor si sincer am crezut ca voi renunta mult mai repede, pentru ca la nici cateva sute de metri simteam ca ma topesc, insa cu "nitica" ambitie am reusit sa fac 3-4 km fara intrerupere si iata ca ma simt chiar bine de tot.
Cred ca trebuia sa ma las convinsa mai de mult....sper sa spun acelasi lucru si maine cand ma voi trezi, asta daca nu voi avea febra musculara.
Pana atunci...Domnul cu voi!

Luigi Mitoi Apocalipsa 54

                     

Hrana ta zilnica!

27 IUNIE
Isaia 63.15-19; 64.1-12

Rămăşiţa credincioasă şi-a amintit de „marile binefaceri" cu care Domnul îşi copleşise odinioară poporul (63.7). După atâtea dovezi de dragoste, ar mai putea El acum să-i abandoneze? Ei apelează la inima acestui Dumnezeu milos, care este Tatăl lor, şi-L roagă: „Priveşte din ceruri..."; şi nu se opresc la atât, ci strigă: „Ah, dacă ai despica cerurile, dacă ai coborî..." (64.1). Strigătul acesta a găsit răspuns: Domnul Hristos a coborât, prima dată pentru mântuirea noastră; şi va mai coborî încă o dată, pentru a-i elibera pe cei ai Săi din încercare şi pentru a-i nimici pe vrăjmaşii lor (Psalmul 18.9; 144.5).
Versetul 6 compară „toate faptele noastre drepte" cu „o haină mânjită". Despre păcatele noastre înţelegem uşor că sunt aşa, dar şi faptele noastre drepte? In adevăr, şi ele tot aşa sunt! Tot ce am putut face bun şi drept înainte de convertirea noastră sunt zdrenţe care nu fac altceva decât să scoată în evidenţă mizeria, în loc să o ascundă. Dar Domnul înlocuieşte aceste veşminte murdare cu hainele mântuirii şi cu mantaua dreptăţii (61.10; Zaharia 3.1-5).
Modelaţi precum lutul pe roata olarului (v. 8), noi nu avem nicio valoare prin ţărâna din care am fost plămădiţi (Psalmul 100.3). Singura care contează este munca Lucrătorului divin care face din noi „vase de onoare..." (2 Timotei 2.21).

26 iunie 2014

O zi frumoasa!

Cand ajunge ziua de miercuri...la mine se apropie deja weekend-ul. 
Fara sa vreau, o imagine pe care am vazut-o, m-a facut sa zambesc si m-a pus pe ganduri.
Asa ca fiind joi... aproape am intrat in weekend
Eh...mai e putin, dar azi deja e gata, maine-i ca si trecuta si suntem in mini-vacanta.Numai ca am gasit ceva incorect si nedrept in legatura cu acest weekend.
Voua nu vi se pare...?
sursa foto-http://marianvictoria.wordpress.com/2013/07/04/imagini-haioase-idee-corina/

„Nu Te voi lasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.”

Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă şi totuşi am scăpat cu viaţă. Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov şchiopăta din coapsă.
Geneza 32:30-31

Peniel, locul unde Iacov l-a vazut pe Dumnezeu!
Cum se numeste locul unde  L-am vazut noi  pe Dumnezeu? Sau..a existat un loc unde ne-am intalnit realmente cu Dumnezeu? 
  Primeste binecuvantarea de la Isaac(tatal lui), insa intr-un mod necinstit. L-a initiativa mamei se deghizeaza si il inseala pe tatal sau, iar din acel moment viata lui Iacov nu a mai fost aceeasi.

Poate nu L-am vazut atat de direct ca Iacov sau nu ne-am luptat direct ca el cu Dumnezeu, insa cu siguranta am avut o intalnire cu El, cel putin asa imi place sa cred si asa este bine sa fie, "fiecare sa avem o intalnire cu Dumnezeu". Atunci n-am mai fi la fel, pentru ca intalnirea cu Dumnezeu aduce schimbare,
"Iacov şchiopăta din coapsă". In viata lui Iacov s-a produs o schimbare vizibila, atat pe plan spiritual dar si el, ca om nu mai era acelasi, ci schiopata.
Deseori avem si noi aceeasi incapatanare de a ne pune sa luptam cu Dumnezeu. In viata trecem prin anumite situatii ingaduite de Dumnezeu care au ca scop transformarea noastra, numai ca in loc sa ne lasam "biruiti" de Domnul, noi vrem sa iesim "noi" biruitori. Fiecare incercare de acest gen sau mai bine zis fiecare criza prin care trecem are un scop anume. Trebuie sa intelegem ca scopul lui Dumnezeu nu este de a ne vedea pe noi suferind in nevoie si lipsuri, ci vrea mai degraba sa ne vada urcand inca  o treapta pe scara spirituala pe care ne gasim, de-aceea este bine sa spunem si noi ca Iacov,
„Nu Te voi lasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.”
Desi in vers 28 spune: "ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni şi ai fost biruitor”, biruinta este a lui Dumnezeu si nu a lui Iacov, si nu pentru faptul ca Iacov schiopata, ci pentru ca din acel moment Iacov
 "a luptat pentru Dumnezeu" si nu "cu Dumnezeu", si este o mare diferenta sa lupti PENTRU Dumnezeu sau CU Dumnezeu.
Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel, dar Iacov nu a putut uita aceea zi nici daca ar fi vrut, pentru ca Dumnezeu i-a dat un semn sa isi aminteasca toata viata,  
Iacov şchiopăta din coapsă.

S-au ivit zorile, insa Iacov era un om nou!

Doamne, sunt momente in care avem nebunia sa ne punem sa luptam cu Tine, nestiind ca Tu nu iesi invins niciodata din lupta. Chiar daca ingadui in viata noastra crize, incercari, probleme si tot felul de momente din care uneori nu stim sa iesim, dar ajuta-ne sa sa stim ce avem de facut.
Ajuta-ne sa ne tinem de poala hainei Tale si sa spunem si noi ca Iacov,
„Nu Te voi lasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.”

Hrana ta zilnica!

26 IUNIE
Isaia 63.1-14

Cine este şi de unde vine Acesta care soseşte aici glorios şi impunând teamă? De ce are veşmintele însângerate? O, El este executorul cumplitei „zile de răzbunare" (Luca 21.22), pe care-L vedem întorcându-Se după ce îşi va fi îndeplinit lucrarea! (v. 4; 61.2). În revolta finală, popoarele se vor strânge pe teritoriul Edomului pentru un ultim atac împotriva lui Dumnezeu şi a celor care-I aparţin (vezi şi 34.6), însă aceasta se va întâmpla tocmai pentru ca ele să fie zdrobite acolo, potrivit imaginii culegătorilor de vie care-şi călcau cândva strugurii în teascuri.
Ne este oare greu să-L recunoaştem în acest Răzbunător pe Mântuitorul nostru cel plin de îndurare?
 Slujba Lui pentru gloria lui Dumnezeu îmbină aceste două trăsături: El, Cel care a fost singur pe cruce, este deopotrivă singurul care judecă (v. 3). „Măreţ în puterea Sa" (v. 1), El lucrează cu „braţ măreţ" (v. 12), îşi face „un Nume măreţ" (v. 14) şi locuieşte în măreţie (frumuseţe, glorie) (v. 15). „Victorios în măreţia Ta, înaintează pentru adevăr...!" (Psalmul 45.4), sunt cuvinte care I se adresează Lui chiar cu privire la această judecată.
Odată cu v. 7 se deschide un nou episod al cărţii, cel din urmă, prin rememorarea îndurărilor şi a laudelor Domnului. Aceasta este şi datoria noastră, iar împlinirea ei nu trebuie să lipsească de la niciunul dintre noi!

25 iunie 2014

Luigi Mitoi Apocalipsa 53

                       

Vestea trezirii!

Cand Isus a cerut samaritencei sa-i dea apa sa bea, mirata ea L-a intrebat: Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteană?”
Oh...dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!”, tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.
Vazand ca El cunoaste totul despre ea, fara sa mai stea mult pe ganduri femeia i-a zis: „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete..."
   Samariteanca a primit tot ce i-a dat Isus si plina de bucurie a alergat sa dea vestea tuturor, "veste de trezire" ca s-a intalnit cu Mesia, Mantuitorul, Cel care trebuia sa vina.

De prea multe ori suntem impovarati si chiar infranti din cauza problemelor, din cauza incercarilor care se abat asupra noastra, insa trecem prin aceasta situatie ca de prea multe ori nu primim tot ceea ce ne da Dumnezeu.Refuzam sa primim mancarea pe care ne-o ofera Hristos, prin Cuvant.
Ucenicii s-au mirat ca Isus sta de vorba cu o femeie si pe deasupra si samariteanca, insa n-au indraznit sa-L intrebe nimic. 
„Învăţătorule, mănâncă!”
„Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi.”
Dar care este mancarea LUI? 
 „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.
Oh, de am incepe si noi sa ne saturam sufletul cu aceasta mancare!
Sa facem voia Celui Sfant, atunci am putea avea parte si noi ca Pavel de toate bogatiile nepatrunse care sunt ascunse in Hristos.
Da, mie, spunea Pavel....care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos. 
Samariteanca a primit tot! Primim noi oare, mancare pe care ne-o da Domnul prin Cuvant ?
Doamne ajuta-ne sa primim mancarea Ta, iar mai apoi sa alergam bucurosi, sa dam vestea tuturor, "vestea trezirii"

BINE FACI, BINE PETRECI!

Si iata ca s-au ivit zorii...!
Nimanui nu cred ca ii place noaptea, decat cu un anume scop.
Noaptea este buna sa iti odihnesti trupul, sa te revigorezi, insa zorii zilei aduc pofta de a trai si a te bucura de viata.
In general cand ne gandim la "noapte" si "zi", ne gandim la "moarte" sau "viata".

Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.
Ioan 9:4
Cât este ziuă, trebuie să lucrez, spunea Isus.Cu alte cuvinte, cat suntem in viata, acum avem ocazia sa facem lucruri bune si demne pentru Hristos. Fapte care impreuna cu credinta noastra ne vor ajuta sa intram in Imparatia lui Dumnezeu.  
Vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze! Vine vremea cand se apropie clipa plecarii noastre din viata si atunci nu vom mai putea face nimic, nici pentru Domnul si nici pentru salvarea sufletului nostru.
S-au ivit zorii! 
Iata ca azi avem inca o sansa sa facem fapte demne pentru un crestin si vrednice pentru Hristos.
Ziua de azi si ceea ce facem azi, nu se mai intoarce si nu m-ai putem sterge nimic din calendarul acestei zile.
Asadar, sa facem, dar, roade vrednice de pocăinţa noastră. 
Tot ceea ce vom face va avea urmari vesnice, depinde insa de noi care vor fi urmarile.
Voi incheia cu o vorba din batrani:
"BINE FACI, BINE PETRECI"


Hrana ta zilnica!

25 IUNIE
Isaia 62.1-12

Ierusalimul cel abandonat, femeia sterilă şi întristată, văduva din cap. 54, se va numi: „Măritată" (v. 4 notă: ebr. Beula), „Cea căutată", „cetate nepărăsită" (v. 12), iar Domnul, Mirele ei, Se va putea din nou bucura de ea. În aşteptarea acestui moment, pe ziduri au fost puşi străjeri vigilenţi, cu ordinul: „Voi, care vă aduceţi aminte de Domnul, nu tăceţi" (v. 6). Respectând acest îndemn, credincioşii evrei ai vremurilor din urmă se vor îndrepta către Dumnezeu, strigând: „Aminteşte-Ţi de adunarea Ta, pe care ai câştigat-o din vechime, pe care ai răscumpărat-o..." (Psalmul 74.2).
Prieteni creştini, şi noi am fost puşi de Domnul într-un loc sau altul, fiecare în parte, şi am primit o misiune asemănătoare, care depinde de două cuvinte: „Vegheaţi şi rugaţi-vă" (Matei 26.41; 1 Petru 4.7). 
Rugăciunile noastre sunt aşteptate acolo sus şi pentru ele sunt pregătite răspunsuri şi împliniri îmbelşugate. Avem oare şi noi subiecte importante de adus înaintea inimii Tatălui nostru ceresc? Adunarea Lui ne stă şi nouă pe inimă? Sunt cei din oraşul sau din localitatea noastră subiecte pe care să I le amintim Domnului? Să nu rămânem tăcuţi câtă vreme astăzi avem privilegiul de a fi cei care II determină pe Domnul să-Şi amintească de ai Săi. Cât de impresionant este să-L auzim pe Dumnezeu vorbind de rugăciunile noastre ca de unele de care El ar avea nevoie pentru a-Şi aminti de promisiunile Sale! 
Ce har din partea Lui!

24 iunie 2014

Oh, ce Domn minunat avem!

M-am trezit de o bubuitura puternica si am sarit sa vad ce s-a intamplat, era un tunet. La Timisoara ploua foarte tare si ploua cu descarcari electrice. Sunt anuntate inundatii in judetul Timis cat si in altele, oricum nu avem ce face, nu ne putem impotrivi, primim tot ceea ce ne da Dumnezeu.
Mi-a venit in gand versetul din Ieremia 5,
De glasul Lui urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere la fulgere şi ploaie şi scoate vântul din cămările lui.
La glasul Lui urla apele, El ridică norii....!
Cine ar putea face acest lucru, daca nu chiar Creatorul lor?
Cine ar putea face apele sa urle, daca nu chiar Domnul?
Cine da nastere tuturor fenomenelor care se dezlantuie pe cer, tunet, vant, furtuna, etc...daca nu chiar Domnul?
Domnul este ocrotitorul nostru la vremea necazului, asa spune David
El este ajutorul şi scutul nostru, iar sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul pentru ca  El este Împărat mare peste tot pământul. El este mai înalt şi mai presus de orice, este mai de temut decât toţi dumnezeii. El este milostiv, îndurător şi drept,  este darnic cu cei lipsiţi, El este belşug de răscumpărare pentru noi.
El este Dumnezeul cel Viu şi El dăinuie veşnic; Împărăţia Lui nu se va nimici niciodată, şi stăpânirea Lui nu va avea sfârşit.
El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi-I pare rău de relele pe care le trimite, dar pentru asta trebuie sa ne intoarcem la Domnul cu pocainta, pentru ca El este Fiul lui Dumnezeu, este Hristosul, El este mai înainte de toate lucrurile, şi toate se ţin prin El,
El este  Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, 
El este Cel Atotputernic!

Hrana ta zilnica!

24 IUNIE
Isaia 61.1-11

Începutul acestui capitol prezintă un interes cu totul deosebit, fiind pasajul pe care 1-a ales Domnul Isus să-1 citească atunci când S-a ridicat să vorbească în sinagoga din Nazaret (Luca 4.16-21). Remarcăm un detaliu de cea mai mare importanţă: Isus a întrerupt lectura textului din Isaia la mijlocul frazei, înainte să menţioneze ziua răzbunării, pentru că numai prima parte a slujbei Sale (cea a harului) era împlinită („în urechile" celor care-L ascultau). Ceea ce urmează, respectiv judecata, era amânată şi este încă şi astăzi. În locul din textul nostru care nu permite nicio inserţie (nu dă voie nici măcar unei singure virgule), Dumnezeu a intercalat deja aproape două mii de ani de răbdare.
Cu toate acestea, răzbunarea nu este nicidecum cel din urmă cuvânt al frazei; după ea urmează mângâierea şi bucuria, rezervate rămăşiţei credincioase. Ca şi Iov în final, ei vor primi „dublu" (v. 7) - această dublă rodire le fusese deja vestită prin numele de Efraim (Geneza 41.52, notă: Efraim înseamnă dublă rodire) - şi, de asemenea, „vor avea o bucurie eternă" (v. 7).
Ca răspuns la aceste promisiuni, rămăşiţa îşi înalţă glasul: „Mă voi bucura mult în Domnul, mi se va veseli sufletul în Dumnezeul meu, pentru că El m-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, m-a acoperit cu mantaua dreptăţii..." (v. 10).
Astăzi creştinul nu are, oare, aceleaşi motive pentru a-L lăuda pe Domnul şi a se bucura în El?

23 iunie 2014

Ce inseamna Biserica?

Timpul este cel care imi pune piedici de a scrie mai mult pe acest blog. 

Mi-a venit in minte o intrebare: ce rol are "BISERICA" in viata unui om?
Cand am terminat scoala gimnaziala si am mers la liceu, tin minte ca a trebuit sa dau un examen, iar daca liceul avea o anumita specializare, atunci am avut si o materie de baza din care am dat examen.
Cand am vrut sa ma angajez pe o anumita functie, a trebuit sa dau concurs ca sa pot ocupa acel post
Cand am vrut sa intru in orchestra sa cant, am dat o proba la instrumentul pe care l-am ales.
Cand am vrut sa intru in cor, am dat un test ca sa vada daca am auz muzical. 
Daca vrei sa fii pilot, trebuie sa ai scoala de aviatie si sa dai un test sau un examen pentru a vedea cei care te angajeza, ca stii sa pilotezi.Apoi trebuie sa ai o anumita tinuta, sa ai anumite conduite, etc.
Observam ca peste tot se cer anumite teste, anumite examene, trebuie sa dovedesti ca esti bun daca vrei sa obti ceva.

Pornind de la termenul  "BISERICA", insa nu facand referire la zidurile unei cladiri, ci avand in vedere insemnatatea Bisericii care este redata in Scriptura, unde HRISTOS care este Capul Bisericii,
Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Matei 16:18
El I-a pus totul sub picioare şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinătatea Celui ce îndeplineşte totul în toţi. Efeseni 1:22-23   
 "El este mai înainte de toate lucrurile, şi toate se ţin prin El. 
 El este Capul trupului, al Bisericii. 
El este Începutul, Cel întâi născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea" Coloseni 1:17-18
Biserica este locul care te primeste asa cum esti, ba din contra, este locul unde vin si au acces, toti cei care recunosc ca sunt pacatosi. Biserica este singurul loc unde nu trebuie sa dovedesti nimic, nu trebuie sa dai teste, nu trebuie sa dai examene, vii asa cum esti, fara anumite specializari, fara anumite dovezi pentru a putea obtine ceva. Insa cu toate acestea, aici este locul unde ai TOTUL,  primesti TOTUL, obtii TOTUL. 
TOTUL  prin sangele lui Hristos!
Cand spun TOTUL, desigur poate unii se gandesc "wow, ce bine, atunci merg si eu acolo pentru ca primesc bani, obtin diferite avantaje materiale", ori nu ma refer la aceste lucruri, eu ma refer la altele mult mai importante, "salvarea sufletului"si "obtinerea vietii vesnice"
Ori ce poate fi mai important in acesta lume?
Cuvantul spune: "Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?"
Asadar, Biserica nu este o cladire, nu este o denominatiune, 
BISERICA este TRUPUL LUI HRISTOS!

Luigi Mitoi Apocalipsa 52

                      

Hrana ta zilnica!

23 IUNIE
Isaia 60.1-22

Remarcăm un detaliu important: că expresia din v. 1, gloria Domnului (a lui IAHVE) a răsărit peste tine", este preluată în Efeseni 5.14 sub forma: „Hristos va străluci peste tine". Aceasta pune în lumină faptul că gloria lui Dumnezeu se identifică cu Persoana Fiului (vezi şi 2 Corinteni 4.6) şi că ea este legată de locul unde locuieşte El: „voi face glorios locul picioarelor Mele" (v. 13).
„Sionul Sfântului lui Israel" (v. 14) are drept corespondent Ierusalimul ceresc din Apocalipsa 21, după cum putem vedea dacă punem în paralel v. 19, 3 şi 11 din Isaia 60 cu Apocalipsa 21.23-26.
In continuare este evocată din nou adunarea cea mare a lui Israel, ca şi în cap. 49, într-o descriere minunată şi emoţionantă. Viziunea acestei promisiuni va susţine rămăşiţa credincioasă în mijlocul necazurilor ei. Cât despre noi, cei credincioşi, care traversăm uneori momente de descurajare, să ne ridicăm ochii şi să ne gândim, prin credinţă, la poporul lui Dumnezeu, aşa cum a fost îndemnat şi Avraam odinioară să o facă (Geneza 15.5). Vom vedea că nu suntem singuri, ci, dimpotrivă, călători fără număr merg împreună cu noi spre cetatea cerească. Oboseala şi suferinţa vin adesea să le îngreuneze mersul, dar priviţi-i: faţa le străluceşte, iar inima le tresaltă şi li se lărgeşte în bucuria dragostei eterne (v. 5).

22 iunie 2014

Hrana ta zilnica!

22 IUNIE
Isaia 59.1-21

Fărădelegile poporului au ridicat un zid de netrecut între el şi Domnul, iar cât timp acest zid rămâne, este împiedicat atât Dumnezeu să primească vreun serviciu religios din partea omului, cât şi poporul Său, să primească intervenţia Domnului pentru el. Acesta poate fi şi motivul pentru care rugăciunile noastre rămân uneori fără răspuns (Proverbe 15.8,29).
Lista copleşitoare a tuturor păcatelor acumulate de popor este derulată în faţa lui în v. 3-8, cu scopul de a le trezi conştiinţa. Romani 3.10-18 aminteşte unele dintre aceste păcate, pentru a stabili, fără drept de apel (într-un mod incontestabil), răutatea întregii rase umane.
In v. 9 iau cuvântul credincioşii rămăşiţei. Ei recunosc cu smerenie acurateţea tabloului tocmai zugrăvit. „Ne cunoaştem nelegiuirile", declară ei, adăugând încă o listă de fărădelegi la cea alcătuită de profet (v. 12-15). Pe scurt, această rămăşiţă arată cât este de „zdrobită" şi cât de mâhnit (sau „smerit") îi este sufletul (57.15), iar aceasta Ii dă Domnului posibilitatea să arate că, potrivit promisiunii Sale, poate s-o mângâie, s-o învioreze prin Duhul Său şi s-o îndreptăţească prin intermediul lui Mesia, Răscumpărătorul şi Eliberatorul ei şi care va fi, de asemenea, şi al naţiunilor (v. 20; Romani 11.26).