Versetul zilei

3 ianuarie 2015

Tata, am pacatuit...!

Aceasta cantare este interpretata intr-o adunare Oastea Domnului din Zalau.

 Tată, am păcătuit
Împotriva cerului și împotriva Ta
Mă întorc, ca un fiu blând
Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt.

  Am rătăcit atât de mult, Părinte
În noaptea fără de hotar
Dar, iată, noaptea mă cuprinde
Și vin la Tine iar
Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil
Port chipul Tău adânc în mine,
Și port numele Tău
Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil
Țin mâna Ta în mâna-mi slabă,
Mă odihnesc pe brațul Tău
Și-aud cum glasul Tău mă cheamă:
„Tu ești copilul Meu!”

Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc?
La pieptul Tău cel cald că m-ai primit
Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat
Mi-ai șters obrazul plâns
Cu pâine m-ai hrănit.

Urmeaza exemplul lui Iona!

Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme. Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui şi au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai uşoară. Iona s-a coborât în fundul corăbiei, s-a culcat şi a adormit dus.
Iona 1:4-5
Nu stiu daca este cineva care sa nu cunoasca  aceasta carte, carte care descrie cu amanuntul experienta lui Iona.  Dupa ce Iona refuza sa mearga la Ninive cetatea in care l-a trimis Dumnezeu sa duca un mesaj, el fuge la Tars si il gasim pe Iona pe o corabie  in mijlocul valurilor furioase care stau sa inghita corabia.
Speriati corabierii au inceput sa se roage, fiecare la dumnezeul lui. Numai ca niciunul nu pare sa auda. Dupa ce este trezit si luat la intrebari cine este si de unde vine, corabierii pun la sorti sa vada cine este vinovatul din cauza caruia s-a dezlantuit furia. Sortul cade pe  Iona, iar acesta este aruncat in mare. Acolo si el incepe  sa se roage la Dumnezeul lui.
Rugaciuni toti au facut, insa doar rugaciunile lui Iona capata raspuns.
De ce? 
CONTEAZA CUI TE ROGI! 
Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui...(v.5/a)  
In mitologia greaca zeul marilor era Poseidon, iar al vanturilor era Eol. Nu stiu carui zeu s-au rugat acesti corabieri, insa indiferent carui zeu s-au rugat rugaciunile lor au ramas fara raspuns.
Iona s-a rugat Domnului Dumnezeului său din pântecele peştelui. (Iona 2:1)
Din adancul mari Iona isi inalta glasul, insa el nu o face catre alti zei ci isi inalta glasul spre Singurul Dumnezeu capabil sa intervina. 
Insa interventia lui Dumnezeu s-a datorat nu doar faptului ca Iona I s-a adresat, ci si pentru ca rugaciunea lui a fost sincera.
CONTEAZA CUM TE ROGI!
In cap. 2 vedem sinceritatea lui Iona, (v. 2-6)
„În strâmtorarea mea am chemat pe Domnul, şi m-a ascultat; din mijlocul Locuinţei morţilor am strigat, şi mi-ai auzit glasul. Şi totuşi mă aruncaseşi în adânc, în inima mării, şi râurile de apă mă înconjuraseră; toate valurile şi toate talazurile Tale au trecut peste mine.
Ziceam: „Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt.”
Apele m-au acoperit până aproape să-mi ia viaţa, adâncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu.
M-am coborât până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie; dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne Dumnezeul meu!
 Iona putea sa se roage, dar daca nu venea inaintea lui Dumnezeu cu sinceritate nu stiu daca Dumnezeu ar fi intevenit. Poate ca da, poate ca nu...dar Iona s-a rugat sincer si a avut credinta ca Dumnezeu poate sa-l scape.
 
Poate ca te gasesti ca Iona in mijlocul unei furtuni, insa nu furtuna pe mare, ci furtuni de probleme in viata ta personala. Conform traditiilor in care ai crescut faci rugaciuni catre sfintii, despre care ai auzit ca au puterea sa te ajute. 
Daca vrei ca sa fi ajutat si sa primesti raspuns la problema ta, te sfatuiesc sa inalti rugaciuni catre Singurul care poate sa iti dea ajutorul, acesta este Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu din Dumnezeu adevarat.
 Doar El poate sa iti ofere ajutorul!
De-altfel, daca vrei ca sa primesti ajutorul, nu ezita sa-i marturisesti problema si nevoia de a interveni in rezolvarea problemei tale.
 Ziceam: „Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt.”(v.4)
Cata credinta...! Dar iarăşi voi vedea.....
Iona  credea ca numai Dumnezeu il poate scapa din pantecele pestelui si apoi va ajunge din nou in Templul Lui cel sfant.
Roaga-te, marturiseste-i, recunoaste-I puterea si autoritatea si-apoi crede ca doar El iti poate da ajutorul!
 
 

 

Hrana ta zilnica!

3 IANUARIE
Psalmul 44.1-8

In timp ce psalmii din cea dintâi carte erau aproape toţi ai lui David, cei de care ne ocupăm acum (Psalmii de la 42 la 49) au fost compuşi de fiii lui Core, acele obiecte ale harului care fuseseră cruţate de pedeapsa care-1 urmărise pe tatăl lor (vezi Numeri 26.11).
Iată de ce este atât de minunat să-i auzim pe aceşti oameni amintind de minunile împlinite de Dumnezeu „în zilele de demult" (v. 1). Ei sunt în măsură să aprecieze şi să celebreze îndurarea divină mai bine decât oricare altul. Nu, nu sabia copiilor lui Israel a fost aceea care i-a putut salva, dându-le în stăpânire ţara (pentru a înţelege aceasta este suficient să ne gândim la trecerea Mării Roşii şi la luarea Ierihonului). Evocarea marilor izbăviri din trecut este întotdeauna o preţioasă lecţie pentru credincioşi. Ca şi părinţii lor, nici ei nu se pot încrede în propriile arme, pentru a ieşi învingători (v. 6). „Prin Tine" şi ,prin Numele Tău", iată singurele resurse ale celui credincios (v. 5: Osea 1.7)!
O altă trăsătură care o face să fie diferită de cea dintâi carte a Psalmilor este folosirea aici a numelui comun pentru Dumnezeire, Elohim, în timp ce, până la Psalmul 41 inclusiv, Dumnezeu era redat cu numele Său propriu special, Iahve. Este trista dovadă că acum cei credincioşi nu mai sunt în legătură cu închinarea oficială, devenită apostată. Legământul garantat prin numele lui Iahve este rupt (Exod 6.3,6-8), însă credinciosul face din nou apel la Dumnezeul suprem.

2 ianuarie 2015

Cascada Bigar iarna!

In Banat, mai precis in Caras Severin, la 21 km de localitatea Anina, se afla una dintre cele mai frumoase cascade din lume.Aceasta este cascada Bigar, locul pe unde trece  paralela 45.
Vara este un peisaj magnific, dar si acum cand temperaturile sunt cu mult sub zero grade cascada arata la fel de frumos.
Cateva imagini luate de un localnic din zona ne arata cum arata cascada Bigar, acum.
Daca aveti drum prin zona, nu ratati o plimbare pana la cascada, macar pentru o poza la album.
Foto: Mihai Petruica

Poti sa fi....Daca n-ai iubire....

Poti pamantu-n maini sa-l tii
Poti sa mori si poti sa-nvii
Poti domn mare ca sa fii
Si stapan pe fire
Poti sa scazi si poti sa cresti
Poti vorbi in limbi ceresti
Dar sa stii: nimic nu esti
Daca n-ai IUBIRE

Poti sa stii sa scapi de rele
Ori sa stii sa numeri stele
Si in lume toate cele
Sa le ai in stire
Dar esti clopot de arama
Un tun groaznic ce darama
Si-o manie ce sfarama
Daca n-ai IUBIRE

De-ai avea toata stiinta
De sub cer toata credinta
Ca sa schimbi la munti fiinta
Numai cu-o zambire
Nu esti facla, nici suspin
Nici durere, nici chin
Esti cel mai aspru spin
Daca n-ai IUBIRE

De ti-ai da averea toata
Pentru cei lipsiti din gloata
Corpu-ti fie-ntins pe roata
Ori adus jertfire
Nu esti nici macar pitic
Esti sub stele cel mai mic
Esti nimic,nimic,nimic
Daca n-ai IUBIRE

Motivele de rugaciune pentru ianuarie 2015


Frati adevarati

Ai hotarat pentru o vreme 
Sa fim loviti si incercati
  Sa stim si sa vedem mai bine 
 Care sunt frati adevarati.

Refren
Asa de rar gasesti un frate 
Un prieten sincer si loial
 Oricand sa-l ai, sa-l simti aproape
 Sa-ntinda mana la necaz

De cativa ani vorbit-a Domnul
 A spus vegheati, nu va lasati 
Caci diavolul urlat-a spusa,
 "De Dumnezeu am sa-i despart"

 S-a napustit asupra noastra
 Ne-a umilit si ne-a lovit
 Plangeau parintii si copii 
Strigau la Dumnezeul viu

 Si cand vazut-a el vicleanul
 Caci ne-a luat tot si ne-a distrus 
Din cer venit-ai cu salvarea
 Ne-ai ridicat din nou Isus 

Refren
 De-acum Isus te-avem ca frate 
Prieten sincer si loial 
Esti langa noi mereu aproape
 Iti multumim pentru-acest har.

Hrana ta zilnica!

2 IANUARIE
Psalmul 43

Acest psalm se leagă mult de cel dinaintea lui, după cum ne ajută să înţelegem şi finalul său, care conţine repetarea ultimului verset din Psalmul 42 (Psalmii 42 şi 43 au aceeaşi încheiere). Sufletul meu are adesea nevoie să fie îndemnat să nu se mâhnească, sa-şi pună speranţa în Dumnezeu şi să-L preamărească din nou şi pentru totdeauna. El este nu numai mântuirea mea, ci însuşi „Dumnezeul meu", Cel de care eu depind fără încetare, sursa „tăriei mele" (v. 2).
Lumina Sa şi adevărul Său mă vor conduce spre o închinare înţeleaptă, dacă eu Îi cer aceasta, aşa cum psalmistul ne oferă aici un exemplu personal (v. 3 şi 4).
Expresia subliniată ieri, ,Dumnezeul vieţii mele" (Psalmul 42.8), este completată acum, prin versetul 4, de una la fel de preţioasă: „Dumnezeu, bucuria veseliei mele".
 Iubiţi credincioşi, nu ne este Dumnezeu deplin suficient pentru a ne face fericiţi?
 Îl simţim noi CA pe Izvorul bucuriei noastre, aşa cum era El pentru Domnul Isus? 
 Dacă da, dacă un astfel de Dumnezeu este Cel pe care ÎI cunoaştem noi, ne va mai putea fi oare inima mâhnită sau agitată? „Să nu vi se tulbure inima", le-a spus Domnul ucenicilor Săi, „voi credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine" (loan 14.1). Şi în alt loc: „Aveţi credinţă în Dumnezeu" (Marcu 11.22). Credinţa! - iată măreţul zid protector în fata oricărei tristeţi sau tulburări pe care ni le poate provoca această lume. Ea este astăzi singura noastră resursă, aşa cum va fi, in timpul necazului, şi pentru rămăşiţa credincioasă.

Uita trecutul, bucura-te de prezent si priveste viitorul!

Iata-ne ajunsi la finalul primei zile din anul 2015. A zburat deja....doar ce am lasat in urma anului 2014.
Ca de fiecare data intram in noul an cu mari sperante si  multe dorinte, si de fiecare data la inceput de an ne facem  o lista cu propuneri pentru noul an.
Insa de cateva zile imi tot venea in minte, "ce duc cu mine in noul an?"
Duc doar lucrurile bune sau am luat si pe cale mai putin bune?
O intrebare care m-a framantat, dar fiind plecata cateva zile si renuntand la laptop, nu am ajuns sa scriu ceea ce ma framanta. Am imprumutat un computer strict doar pentru a va  scrie o urare si binecunoscuta "hrana zilnica"
 Ce duc cu mine in noul an?
Fiecare am avut parte de multe experiente in anul care a trecut cu bune si  mai putin bune.Am avut parte de bucurii, de intristari, de impliniri, dar si dezamagiri. Putini pot afirma si imi place sa cred ca exista si aceasta categorie, care poate afirma: " la mine totul a mers ca pe roate". Daca va numarati printre aceea, dati slava Domnului, dar cred ca multi am trait si momente, mai putin placute. 
Momente poate dificile prin care am trecut uneori, insa datorita indurarii lui Dumnezeu am capatat puterea sa trecem peste aceste situatii si sa le lasam in urma.
Insa cred ca exista o multime de oameni care au trecut pragul acestui an carand in spinare trecutul lor.
Un trecut de care nu reusesc sa scape, un trecut in care exista unele lucruri cu care nu se pot mandri, un trecut in care exista neiertare, poate vechi resentimente de care nu reusesc sa se debraseze sau multe stari de acest gen care nu ii lasa sa se bucure de ceea ce le ofera prezentul.
M-am gandit la acesti oameni, acum la acest inceput de an.
 Ce fac cu aceste bagaje, le duc in noul an cu ei?
E un bagaj greoi cu care sa te pornesti la drum. Anul e lung si fara sa vrem acumulam  lucruri nefolositoare de care greu ne despartim uneori pentru ca firea noastra nu ne da voie sa facem acest lucru, insa...sa te pornesti la drum cu un gemantan de resentimente...e mult prea mult.
Daca vrei sa te bucuri de prezent, lasa trecutul in seama uitarii. Exista un mod prin care poti face acest lucru, preda-l Domnului. El te poate ajuta sa uiti acest trecut, te poate ajuta sa uiti viata ta murdara pe care ai dus-o, si-ti poate sterge toate pacatele.
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. 1 Ioan 1:9
Poti avea linistea si pacea de care ai atata nevoie, pentru ca  Isus Hristos este Singurul care poate face acest lucru. Ti-a pregatit un prezent minunat, dar si un viitor si o nadejde.
Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. Ieremia 29:11   
Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra. Psalmii 37:5
Uita trecutul tau, bucura-te de prezent si lasa-L pe Dumnezeusa-ti arate ce viitor frumos ti-a pregatit!

1 ianuarie 2015

OCHII TAI !

1. Ochii Tăi sunt, Isuse, adânci splendori,
Iar privirea-Ţi spre mine ca mii de sori.
Oglindească-se-n mine-aşa
Ca un soare, lumina-Ţi grea,
Să se vadă în mine splendoarea Ta.

2. Fără seamăn în veci, frumuseţea Ta
Să se vadă răsfrântă-n făptura mea.
Drag Iisus, Te aştept să vii,
Tot - în mine - pe veci, să-nvii,
Frumuseţea din mine doar Tu să-mi fii.

3. Să trăiască în mine-al Tău Nume Sfânt,
Proslăvire să-Ţi vină din tot ce cânt.
Suflete-al meu, cântarea mea
Numai Domnului drag aş vrea
Nesfârşită mărire, în veci, să-I dea.

4. Fie-mi Sfântul Tău Duh mângâierea mea,
Eu să-I dau ca sălaş toată inima.
Binecuvântări de sus
Mi-nsoţească-ntreg rodu-adus,
Cina Ta şi cu mine s-o-mparţi, Isus.

Hrana ta zilnica!

1 IANUARIE
Psalmul 42
Odată cu acest început de an deschidem şi noi cea de-a doua carte a Psalmilor. Din punct de vedere profetic, ea se aplică perioadei când rămăşiţa credincioasă dintre iudei, persecutată de Antihrist, va fugi din Ierusalim. Versetele 2,4 şi 6 din Psalmul 42 exprimă în special durerea pricinuită de acest exil. In acelaşi timp, multe dintre cuvintele ei, ca şi cele din prima Carte a Psalmilor, pot fi puse în gura Domnului Isus, a Celui care a suferit mai mult ca oricine din cauza răutăţii poporului Său (de exemplu, v. 7 şi 10).
Putem găsi vreun tablou care să sugereze mai expresiv suspinele sufletului însetat după prezenţa lui Dumnezeu, aşa cum o face versetul 1?
 Ce bine ar fi să însetăm şi noi după această prezenţă a lui Dumnezeu ori de câte ori vreun păcat întrerupe comuniunea noastră cu Domnul Şi să-L putem cunoaşte personal pe Domnul sub acest Nume scump: „Dumnezeul vieţii mele" (v. 8)! Aceasta corespunde şi devizei apostolului, după cum ne mărturiseşte el însuşi: „Pentru mine, a trăi este Hristos" (Filipeni 1.21). Hristos este Acela care, an de an, doreşte să ne conducă viaţa şi să ne-o umple cu acest conţinut preţios inimii.
„Unde este Dumnezeul tău?" întreabă cu ironie necredincioşii (v. 3 şi 10; comp. cu Matei 27.43). Chiar dacă ei nu-L văd, partea mea să fie aceasta, de a şti întotdeauna, zi şi noapte, unde să-L găsesc, pentru a-mi înălţa spre El, cu preţuire, cântarea mea şi rugăciunea mea (v. 8).

31 decembrie 2014

Un an binecuvantat!

Acum cand mai sunt cateva ore care ma despart de vechiul an cu tot ceea ce a fost, cu bune, cu rele cu binecuvantari si cu incercari, nu pot decat sa Ii multumesc lui Dumnezeu ca prin toate am beneficiat de ajutorul Lui si am trecut biruitoare.
Cred ca la fel si dumneavoastra  aveti aceleasi cuvinte de multumire la adresa lui Dumnezeu
Daca astazi suntem in viata si ne putem bucura impreuna cu cei dragi este doar faptul ca am avut parte de inca un an de indurare din partea Domnului.
Totodata as vrea ca in acest final de an sa multumesc tuturor celor care au poposit pe acest blog, cititorilor din cele 81 de tari, diferite orase si diferite zone.
Va multumesc si fie ca Domnul sa va binecuvinteze cu sanatate, sa va daruiasca pace, in suflet si in familiile dumneavoastra.
Va doresc un an binecuvantat!
LA MULTI ANI!


Al patrulea an de studiu!

In urma cu trei ani cand am inceput sa postez un studiu al Scripturii pe o perioada de cinci ani, studiu pe care l-am intitulat "HRANA TA ZILNICA",  mi s-a parut o perioada destul de mare. 
Iata ca trei ani s-au dus si mergem in al patrulea an de studiu.
Sa nu uitam ca toata Scriptura este insuflata de Duhul Sfant si este folositoare pentru invatatura, pentru mustrare, pentru indreptare, pentru instruire in dreptate, ca omul lui Dumnezeu sa fie implinit si deplin pregatit pentru orice lucrare buna.
Parcurgerea Bibliei  a fost impartita pe cinci ani:

In primul an : de la Geneza la losua.

In al doilea an : de la Judecători la Estera.

In al treilea an : Iov; Psalmii 1-41; Proverbe l-15; Isaia; Matei;
Ieremia; Plângerile lui Ieremia; Marcu.

In al patrulea an : Psalmii 42-89; Ezechiel; iar apoi de la Luca la 2 Corinteni.

In al cincilea an : Psalmii 90-150; Proverbe 16-31; Cântarea Cântărilor;
  de la Daniel la Maleahi; apoi de la Galateni la Apocalipsa.

Cu ajutorul Domnului vom incepe al patrulea an de studiu si Dumnezeu sa ne dea izbanda!

Inca un an !

Inca un an ce taina mare
Cu bucurii si cu tristeti s-au dus cu el,
Ce va fi, poti stii tu oare? 
Stii ca-n Isus suntem paziti de stam in El!

 Refren:
Cine poate stii ce-aduce anul 
Cati in el vom mai putea pasii, 
Va fi oare el o intalnire 
Sau pe multi va desparti
 N-avem cum sa stim ce-aduce anul 
Dar stim ca Isus e cu noi 
Invatam smeriti sa primim harul
 In belsug sau in nevoi

Hrana ta zilnica!

31 DECEMBRIE
Marcu 16.9-20

Un cuvânt al lui Petru de la începutul cărţii Fapte rezumă întreaga evanghelie după Marcu. Apostolul evocă „tot timpul în care Isus intra şi ieşea în mijlocul nostru (două verbe caracterizând slujba), începând de la botezul lui Ioan până în ziua când a fost înălţat la cer (Fapte 1.21,22). 
Primul tablou al Evangheliei: la Iordan, cerul se deschide deasupra lui Isus; ultimul tablou: acelaşi cer se deschide pentru a-L primi; între aceste două momente, viaţa Lui de slujire şi de dăruire. 
Aprobat de Dumnezeu, El ocupă de atunci, „la dreapta măririi" (Evrei 1.3), locul odihnei şi al gloriei care îi revin, lucrarea Lui fiind încheiată. Acum este rândul ucenicilor să şi-o împlinească, urmând instrucţiunile din v. 15-18 ... precum şi marele exemplu pe care l-au avut în faţa lor. 
Dar nu sunt lăsaţi să se descurce prin propriile lor resurse, ci Domnul, „înălţat", este văzut ca Cel care dirijează lucrarea alor Săi. Slujba este un privilegiu etern pe care şi-1 rezervă dragostea. Slujitor dintotdeauna (Deuteronom 15.17; Luca 12.37), El va coopera cu ucenicii Săi şi îi va însoţi cu puterea Sa (v. 20; Fapte 14.3; Evrei 2.4).
 Şi noi, creştinii, chemaţi la rândul nostru să călcăm pe urmele Sale şi să fim martori ai aceleiaşi Evanghelii, putem de asemenea conta pe El, dacă avem pe inimă să-I aşteptăm slujindu-L.

30 decembrie 2014

Hrana ta zilnica!

30 DECEMBRIE
Marcu 15.42-47; 16.1-8

Acum, când este trecut ceasul crucii în care Mântuitorul a fost singur, Dumnezeu găseşte plăcere să ne dezvăluie râvna şi consideraţia câtorva persoane devotate care II onorează pe Fiul Său. în primul rând îl vedem pe Iosif din Arimateea care cere de la Pilat trupul lui Isus şi care se ocupă cu evlavie de înmormântarea Lui.
 Zorii zilei învierii ne arată apoi trei femei grăbindu-se să meargă la mormânt. Ele erau dintre acelea care ,Îl urmau şi-I slujeau" înainte de a asista cu durere la răstignire (cap. 15.40,41; Ioan 12.26). În dorinţa lor de a-I face un ultim serviciu Celui pe care credeau că L-au pierdut, îi aduc miresme pentru a-I împarfuma trupul.
 Au însă de învăţat lecţia inutilităţii acestor pregătiri, pentru că un înger le anunţă vestea glorioasă: 
Isus a înviat!
 Este însă o altă femeie, pe care nu o găsim la mormânt: cea care în cap. 14.3 unsese picioarele lui Isus. Însemna aceasta o lipsă de afecţiune din partea ei? Nu, ci ea a dovedit tocmai contrariul; a ştiut să discearnă momentul când să-şi răspândească parfumul. Să ne amintim că devotamentul dragostei este cu mult mai plăcut inimii Domnului cu cât este însoţit de discernerea voii Sale şi a ascultării de Cuvântul Său.

29 decembrie 2014

Un mesaj special pentru femei!

Mi-am facut un obicei, oridecate ori am ceva treaba prin casa, treaba care ma tine intr-un loc fix fara sa ma plimb din camera in camera, imi pun cate un mesaj si ascult Cuvantul lui Dumnezeu. Asa am facut si acum si ma bucur ca am putut sa ascult acest mesaj in acest moment  in care ne gasim, la cumpana dintre ani si venim cu hotarari noi inaintea lui Dumnezeu. 
Este un mesaj special pentru femei, dar mai ales pentru femeile care doresc sa fie placute inaintea lui Dumnezeu, de-aceea 46 de minute merita sa le puneti deoparte pentru a fi ascultat.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe noi femeile cu intelepciune!

Trebuie sa devin copil!

Aseara  am fost uimita sa vada ce mare sinceritate are un copil de 10 ani.
Dupa ce deja se facuse rugaciunea pentru cauzele care au fost trimise la altar ca biserica sa se roage, la numai putin timp a sosit un bilet la pastor, caruia i s-a dat citire. Era scris de un copilas de 10 ani care cerea ajutorul si dorea ca biserica sa se roage pentru problema lui. Marturisea ca este extrem de energic, nu-si asculta parinti, minte, a inceput sa fure, injura si toate aceste lucruri ii aduc numai cearta din partea parintilor. Copilul a scris cu sinceritate si cerea ca biserica sa se roage, pentru ca dorea ca Domnul sa-l ajute sa se schimbe.

O sinceritate extraordinara aleasa intr-un moment deosebit!

Cati dintre noi, acum la cumpana dintre ani, ne-am facut o analiza si am trecut pe  lista, lucrurile care nu sunt bune din viata noastra, lista pe care sa o aducem inaintea Domnului, cerandu-i ajutorul?
Personal, privind in urma,  vad o multime de lucruri unde vad ca am nevoie de o schimbare si imi doresc ca Domnul sa ma ajute sa ma corectez. Vad in unele zone ale vietii mele esecuri, poate neimpliniri din cauza necredintei mele sau putinei mele credinte, mi-amintesc de unele decizii pripite pe care le-am luat in anumite momente, dar pe care nu as vrea sa le mai repet, imi aduc aminte de vorbele spuse la manie, imi amintesc de putina mea rabdare in incercari, imi amintesc de momentele de nemultumire si de cartire pe care le-am avut, imi amintesc de o multime de momente prielnice in care as fi putut sa fac o fapta buna, dar...n-am facut, cu alte cuvinte vad nevoia urgenta a interventiei Divine in  viata mea.
As fi ipocrita si nesincera in fata lui Dumnezeu sa spun ca in tot acest an care s-a scurs, am fost intotdeauna perfecta sau am luat cele mai intelepte decizii. Nicidecum!
Poate ca si tu dragul meu, ai macar un domeniu al vietii unde nu ai fost asa cum iti cere Scriptura.
De-aceea este nevoie ca fiecare dintre noi in  putinele ore care ne-au mai ramas din acest an, sa meditam fiecare la viata noastra, si sa cautam sa venim inaintea Domnului cu sinceritate.
Este un moment deosebit in care trebuie sa ne deschidem inima noastra si ma rog ca Domnul sa se atinga de toti cei care vin inaintea LUI cu sinceritate.
Ne sta in fata un nou an, cel vechi devine istorie pentru noi si odata cu el se inchid portile lui inclusiv si faptele noastre devin istorie, iar pentru a intra pe acel taram si a da timpul inapoi nu putem, in schimb ceea ce putem azi este sa cerem ajutorul pentru anul care ne sta in fata.
Cateodata trebuie sa devenim copii, iar caracteristica de baza a copiilor este-SINCERITATEA.

Hrana ta zilnica!

29 DECEMBRIE
Marcu 15.22-41

Omul împlineşte cea mai mare nelegiuire din toate timpurile: Îl răstigneşte pe Fiul lui Dumnezeu, necruţându-L de la nicio formă de suferinţă sau de înjosire. Mântuitorul Se află acolo, pe lemnul infamiei, reţinut de dragostea Sa pentru Tatăl şi pentru oameni. „Socotit printre cei fărădelege", cum anunţase Scriptura (v. 28; Isaia 53.12), El cunoaşte, în plus, pe această cruce, tot felul de insulte şi de provocări. Lumea îl respinge, condamnându-se astfel singură; dar şi cerul se închide, după cum exprimă strigătul Său de o inexprimabilă tulburare: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" (v. 34; vezi Amos 8.9,10). Cerul este închis pentru El, ca să poată să se deschidă pentru noi; deoarece, pentru a aduce pe „mulţi fii la glorie", Căpetenia (Iniţiatorul) mântuirii noastre a trebuit să fie consumat prin suferinţe (Evrei 2.10).
Această pagină a Scripturii - asupra căreia credinţa noastră se pleacă cu adorare - constituie documentul incontestabil care ne garantează intrarea în cerul gloriei, acces în legătură cu care ni s-a dat un semn prin perdeaua care este ruptă. 
Şi strigătul puternic al Mântuitorului dându-Şi duhul este dovada că El însuşi Şi-a dat viaţa (cu de la Sine putere, printr-un act suveran): este cel din urmă act al ascultării Celui care venise aici pentru a sluji, a suferi şi a muri, dându-Şi viaţa preţioasă „ca răscumpărare pentru mulţi" (cap. 10.45).

28 decembrie 2014

Eu n-am sa te las...

Daca astazi treci cumva printr-o situatie grea si nu gasesti rezolvare sau nu vezi o cale de iesire la problemele tale, sa stii ca Domnul nu te-a uitat. 
Versurile acestea as dori sa te incurajeze si sa iti dea speranta. Sa crezi ca promisiunile Lui sunt adevarate si vesnice, "Eu n-am sa te las", asa ne-a promis.

Eu n-am să te las ca să pieri
Când treci prin necazul cel greu,
Atunci când Mă chemi în dureri,
"Eu vin", a promis Dumnezeu.  
Cheamă-Mă-n ziua cea grea
Când nori de necaz vor veni,
Atunci, eu te voi ajută,
Iar tu-n gând mă vei proslăvi.


Când ziua s-a dus, e târziu
Şi singur în noapte rămâi,
În jurul tău, totu-i pustiu
Şi-o piatră de-ţi pui căpătâi.  
Cheamă-Mă şi am să vin,
Şi-o scară la Cer voi 'nalta,
În noapte, sub cerul senin
Cu ţine de vorba voi sta.

Te simţi de furtuni clătinat
Şi vălul te-mpinge spre stânci
În jur mai auzi disperat
Un vuiet de ape adânci.  
Cheamă-Mă-n ziua cea grea,
Când valul loveşte cumplit,
Cu mine pe stâncă vei sta,
Furtuna privind liniştit.

Eu sunt Cel ce sunt, Dumnezeu
Şi-aud când Mă strigi din necaz,
Căci Eu văd din Cer chinul tău
Şi lacrima pe-al tău obraz.  
Crede şi nu te-ndoi,
Aşteaptă-n tăcere ajutor,
Căci Eu lângă ţine voi fi
Şi chinul va fi mai uşor. 

Cheamă-Mă-n ziua cea grea,
Când nori de necaz vor veni,
Atunci, Eu te voi ajută,
Iar tu-n gând Mă vei proslăvi.

Staul si palat!

Vin cu o completare la "Hrana ta zilnica" din data de 27 decembrie, si as vrea sa postez cateva randuri  ale unui cititor care mi-a lasat un mesaj legat de acest subiect, textul fiind din Marcu 14:55-72, rugandu-ma sa-l postez, lucru pe care il fac acum.Pe aceasta cale doresc sa-i multumesc pentru aceste ganduri impartasite cu noi.
Dumnezeu sa ne ajute sa cautam staul si pe Cel intrupat in staul.
 
-------------------------------------------------
Ce diferenta colosala intre palat si staul. Dar ce asemanare este intre casa marelui preot si palatul lui Irod. Cei doi, Irod si Caiafa parca ar fi frati. Sa vedem cateva aspecte ce caracterizeaza ocupantii locului de frunte (palatul) dar si ocupantii locului de jos, simplu si smerit (staulul).
La palat era imparat Irod. Un imparat peste o natiune. In staul era pruncul ISUS HRISTOS, DOMNUL, Imparatul imparatilor.
La palat era elita politica. Oameni cu nume, cu putere, influenti, corupti, mandri, unde pacatul era baut ca apa. In staul nu era politica. In staul era credinta. Erau oameni simpli dar neprihaniti, care aveau un singur scop: de a asculta si de a pazi (a trai), dupa scripturi (cuvantul lui Dumnezeu).
La palat era tulburare si invidie. In staul era pace si bucurie. La palat politica se impaca bine cu religia. Colaboreaza impreuna. Toata lauda si inchinarea era adusa imparatului Irod. In staul partasia cu Domnul o au oamenii simpli si curati la suflet. Acestia aduc o inchinare placuta lui Isus Hristos, de unde pleaca plini de bucurie laudand pe Dumnezeu.
La palat sunt planuri ascunse, marsave, criminale. Acolo unde e fatarnicie nu gresim daca spunem caci sunt tot felul de lucruri rele, fiindca nu poate sa izvorasca din aceasta lucruri bune. In staul era Dumnezeu. Era lucrarea lui Dumnezeu. Era neprihanirea lui Dumnezeu. Era modelul lui Dumnezeu. Raul nu exista. Daca exista inseamna ca nu e staul.
Atunci si acum, poporul era legat de ceea ce era la palat si nu in staul. Putini au fost cei care s-au bucurat de Nasterea Domnului Isus pe cand toata cetatea Ierusalimului s-a tulburat, la aflarea vestii ca s-a nascut un Imparat ce nu facea parte din palat.
La palat ca de altfel in casa marelui preot Caiafa se facea judecata. Cata nedreptate in judecati nu era? 
In staul pastorii au gasit liniste si pace si intocmai cum li s-a zis despre prunc, de catre inger. La palat putea sa se nasca un print care sa devina imparat, in staul s-a nascut un Imparat, nu un print.
Intrebarea se pune: te caracterizeaza palatul sau staulul?
Este o diferenta uimitoare dintre cele doua: staul si palat.
La fel si astazi, sunt crestini care imbina politica cu religia. Se lucreaza la ecumenism. Fac marsuri impreuna pentru Isus. Pun la cale strategii. Sunt membri in biserica dar si in partid. Colaboreaza impreuna, au proiecte impreuna, aliante impreuna, insa aceste compromisuri impreuna duc la un rezultat spiritual negativ, pe care biblia il cuprinde intr-un articol intitulat: prietenia cu lumea este vrajmasie cu Dumnezeu. Politica face parte din lume, iar Mantuitorul in fata unui mare politician al vremii de atunci, pe nume Pilat a zis: Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar acum, Împărăţia Mea nu este de aici.”
 Nu este clar pentru cine citeste?
 Ce cauti tu om al lui Dumnezeu in politica? Poti face parte din doua imparatii? Te inseli crezand ca mergi pe doua cai si ajungi in cer. Poti sa fii tu cine ai fi! Imparatia lui Isus nu este din lumea aceasta. Nu este de aici, a zis Domnul. Ori cetateni cu sfintii care au plecat acasa la Domnul ori politicieni cu contemporanii? Daca in vechime Dumnezeu a avut oameni ai sai in politicile vremii acestia au fost oameni deosebiti. Crezi ca esti tu unul dintre ei ca Daniel si prietenii lui?
Daca totusi Dumnezeu alege pe cineva sa intre in politica se va auzi si se va vedea lucrarile lui Dumnezeu prin el, asa incat va uimi intreaga clasa politica si omul respectiv este dezinteresat de facilitatile materiale. Oricum, aceasta slujba este rara de tot, ca pe vremea lui Neemia, sau Estera. Poate unul, doi, la o tara intreaga. Ori la noi in Romania sunt sa zicem minim doi intr-un oras. Numai mandria de ei si castigul profesional si material ii caracterizeaza. Traim vremea cand multi se alipesc de duhurile inselatoare (de la palat). Politica nu are cum sta pe cale ingusta fiindca e stapanita de alt domn, al veacului acestuia. In privinta aceasta imi aduc aminte de cateva versuri:
............................................................
Doar calea ingusta este adevarata
ce duce la mantuire garantat.
Isus Hristos ii este singur POARTA,
ea 'ncepe de la staul nu palat.

Ea 'ncepe de la ieslea umilintei;
e primul semn al nasterii cu-adevarat.
De aici incep urmele credintei.
Aici, intreaba-te, tu ai intrat?
......................................................
Ce-i drept, magi au intrat la palat din greseala, dar au iesit indata de acolo gasindu-l pe Isus in casa si s-au inchinat lui. In schimb preotii cei mai de seama si carturarii chemati de Irod la palat dupa discutia avuta cu Irod nu au cautat nici staulul nici casa unde putea fi gasit Isus.
Dezinteres total fata de mantuire. Si istoria se repeta si in zilele noastre.

Daca ai primi un mesaj ca si Ezechia, care ar fi cel mai urgent lucru pe care ai cauta sa-l rezolvi?

În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul:
 „Pune-ţi în rânduială casa, căci vei muri, şi nu vei mai trăi.”
Isaia 38:1 
Cum am reactiona daca am primi un asemenea mesaj din partea Domnului?
Nu intreb daca avem domenii in viata noastra in care nu avem randuiala, pentru ca ar fi inutil ci care ar fi domeniile din viata noastra in care nu avem ordine si randuiala totala si care ar fi primul lucru pe care am incerca sa-l rezolvam?
Doua intrebari la care ar trebui sa  raspundem, dar nu numai sa raspundem, ci sa le si rezolvam. 
Poate ne punem intrebarea, de ce?
Acest mesaj era pentru Ezechia si nu pentru mine! Insa cati suntem siguri ca nu poate fi rostit si in dreptul nostru?
Cati dintre noi avem garantia ca intram in anul 2015? 
Cati dintre prietenii nostri, rude sau cunostinte nu s-au stins din viata in anul 2014?
Oare s-au gandit ei...ca nu vor intra in anul 2015?
Citisem adineauri despre un tanar parlamentar de la noi din tara care s-a stins in urma cu cateva ore. INFARCT ! Oare s-a gandit el la asa ceva? Numai ce se casatorise, avea un bebe mic, avea o sotie frumoasa din cate am vazut, numai ce le facuse ieri urari prietenilor si cunoscutilor sai, Sarbatori fericite si Craciun minunat, si peste cateva ore....s-a dus.
Oare nu realizam cat suntem de trecatori?
Oare nu realizam ca suntem neputinciosi in fata mortii, oricare dintre noi si oricine am fi?

Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi a făcut Domnului următoarea rugăciune:
„Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat înaintea Ta cu credincioşie şi inimă curată şi am făcut ce este bine înaintea Ta!” Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi.
(v.2-3)
Dupa ce a fost ales imparat, Ezechia a cautat in toate lucrurile sa fie gasit placut inaintea Domnului, a indepartat idolii si a sfaramat altarele din mijlocul poporului. Acest lucru a placut Domnului.
Cand a auzit vestea ca va muri, Ezechia a cerut indurare si i-a amintit Domnului faptele sale. 
Domnul si-a adus aminte si s-a indurat!
Atunci cuvântul Domnului a vorbit lui Isaia astfel:
„Du-te şi spune lui Ezechia: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul tatălui tău David: „Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale. Iată că voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele vieţii tale.
(v.4-5)
 
 
Domnul si-a aratat indurarea fata de Ezechia cu inca cincisprezece ani, cu alte cuvinte i-a dat un "bonus de viata", insa si faptele lui au contribuit la acordarea acestui bonus.
Poate ca venim si noi ca Ezechia si cerem inca un an de indurare, insa avem cu ce ne prezenta inaintea Domnului?
Am facut anul acesta fapte vrednice de rasplata si de indurare?
Eu nu cunosc faptele tale, cum nici tu, stimate cititor nu le stii pe ale mele, insa exista Unul care le cunoaste  pe-ale amandurora.
Hai sa venim inaintea Domnului si sa-i cerem indurare.
 Indurare si iertare este tot ceea ce putem sa-i cerem la acest final de an, pentru ca niciunul nu stie ceasul plecarii lui de pe pamant, insa inainte de toate sa punem in randuiala tot ceea ce mai avem de pus.
 

 
 
 

Hrana ta zilnica!

28 DECEMBRIE
Marcu 15.1-21

Şi lucrarea morţii trebuie împlinită tot „îndată" (v. 1). Urgentaţi de apropierea Paştelui şi de graba de a isprăvi cu acest Prizonier care le inspiră teama, căpeteniile poporului nu pierd nicio clipă. II duc pe Isus la Pilat, dar nu înainte de a-I lega mâinile care vindecaseră atâţia nenorociţi şi care făcuseră întotdeauna numai bine. Înaintea guvernatorului roman, Mântuitorul din nou păstrează tăcerea, o tăcere al cărei profund motiv îl dezvăluie Psalmul 38.13-15; 39.9 şi Plângeri 3.28. Rugăciunea Sa din aceste clipe este: „Pe Tine Te aştept,... Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeul Meu" ... şi: „Tu ai făcut aceasta".
Întărâtat de preoţii cei mai de seamă, tot poporul, cuprins de o oarbă nebunie, cere cu strigăte mari să fie pus în libertate ucigaşul Baraba şi să fie răstignit împăratul lor. Atunci Pilat, vrând să satisfacă mulţimea, îl eliberează pe criminal şi îl condamnă pe Acela Căruia îi recunoaşte nevinovăţia. Iată până unde poate merge dorinţa de a plăcea oamenilor. (Ioan 19.12).
Soldaţilor brutali nu le pasă (îşi bat joc), pierzând ocazia de a se supune Celui care este la mâna lor (pentru că Se dăduse de bunăvoie). Şi omul îşi încununează Creatorul cu spinii pe care pământul îi produsese drept consecinţă a păcatului (Geneza 3.18).