Versetul zilei

17 iulie 2015

19 ani petrecuti in biserica....!

  Va recomand sa cititi aceste cuvinte!!!!
Sunt doar cateva ganduri, insa pe blogul fratelui Dan Ghimbasanu, veti gasi intreaga marturie sau cum vreti sa numiti aceste cuvinte.

Ascultați, căci am lucruri mari de spus, și buzele mi se deschid ca să învețe pe alții ce este drept. Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna! Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele. Toate sunt lămurite pentru cel priceput și drepte pentru cei ce au găsit știința. (Proverbe 8:6-9)
O radiografie a celor 19 ani de credință trăiți în bisericile evanghelice

1996 - 2015


CUPRINS
I. INTRODUCERE
II. SCURTĂ ISTORIE PERSONALĂ
III. ATACURILE ASUPRA BISERICII LUI CRISTOS
Primul front:
ATACUL MODERNISMULUI
Al doilea front:
AMESTECUL COPIILOR LUI DUMNEZEU CU OAMENI LUMEȘTI
Al treilea front:
ATACUL DUHULUI DE RÂS ȘI DE NESERIOZITATE
Al patrulea front:
DEFOCALIZAREA PĂSTORILOR DE LA SLUJBA
ÎNCREDINȚATĂ DE DUMNEZEU
Al cincilea front:
ATACUL ÎMPOTRIVA VORBIRII DUHULUI SFÂNT ÎN
ADUNĂRI
IV. AM VĂZUT DIN NOU VIAȚA DIN DUMNEZEU
V. ADEVĂRUL
VI. TIPARUL DUPĂ CARE LUCREAZĂ DUMNEZEU
VII. DECIZIE DE RETRAGERE DIN SISTEMUL EVANGHELIC
VIII. CE URMĂRESC? DE CE AM SCRIS LUCRURILE ACESTEA ATÂT DE PE FAȚĂ?
IX. PORNIȚI ÎN CĂUTAREA VIEȚII


I. INTRODUCERE
A scrie rândurile următoare nu mi-a fost ușor. Dar Dumnezeu mi-a vorbit prin textul din Proverbe 8:6-9, pe care l-am scris la început. Așa că sunt liniștit pentru că spun faptele așa cum s-au întâmplat, fără să caut să le sucesc. La sfârșitul mesajului voi trage concluzia din perspectiva darului duhovnicesc de mic „văzător” pe care mi l-a dat Dumnezeu.
O privire de ansamblu
Ca să pot avea o astfel de privire de ansamblu a ultimilor 19 ani în bisericile evanghelice din Galați, Dumnezeu a făcut următoa-rele lucruri, pe care nu eu le-am regizat și nu eu le-am urmărit:
am fost în miezul evenimentelor, fiind aproape nelipsit de la întâlnirile adunării
‒ în majoritatea acestor ani am fost aproape de sfera conducerii, fie în comitetele bisericilor, fie între liderii slujitori (misionar, lider de grupă, slujitor la cateheză, predicator, secretar al comitetului). Astfel am putut vedea ce se întâmplă „la vârf”
timpul pentru care am făcut această privire de ansamblu este destul de îndelungat (aproape 20 de ani), astfel încât să nu fie judecăți pripite. Au trecut destui ani pentru ca fiecare dintre cei care apar în această relatare să se canalizeze pe un anumit făgaș, și să nu se poată spune că Dumnezeu nu i-a dat timp să vadă adevărul, să se poată pocăi, etc.
de doi ani de zile Dumnezeu m-a scos într-un mod forțat din adunările evanghelice, ca să pot privi retrospectiv la tot ceea ce s-a întâmplat, la toate evenimentele prin care m-a trecut El, și să văd felul în care El a lucrat în toți acești ani
în ultimul timp, Dumnezeu m-a dus să pot vedea din nou viața, așa cum o știam din „slava primului templu”, o viață care nu credeam că mai există.
Temeri
Știu că unii mă vor acuza că nu fac decât să destabilizez biserica, dar dacă adevărul o destabilizează, atunci ce o mai poate reabilita?
Pocăința
Am beneficiat de o pocăință profundă, de o naștere din nou radicală, care m-a determinat să arunc 3 saci cu cărți lumești, toate discurile și casetele cu muzică rock, și să mă avânt cu o sete aprinsă în citirea bibliei și cărților duhovnicești.
Slava primului Templu”
Dumnezeu a îngăduit să mă aducă la pocăință în anul 1996, la Templul Penticostal, cu puțin timp înainte ca vechea generație de credincioși (Iacob Dumitrașcu, Alexandru Ghiță, Petre Plășoianu, Ștefan Bordiciuc) să plece la Domnul sau să fie marginalizați, astfel încât am avut harul să mai prind vreo 5 ani în părtășia unor oameni sfinți. Pe vremea aceea, cei ce se urcau la amvon erau oameni serioși, cărora nici prin cap nu le trecea să facă vreo glumă. Îmi aduc aminte cum spuneau de la amvon, cu o față gravă, că tocmai ce veniseră dintr-o săptămână de lupte grele spirituale, și eu mă gândeam ce or fi acelea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu