Hrana ta zilnica!

26 FEBRUARIE

Psalmul 147

Fiecare din Psalmii 146-150 încep şi sfârşesc cu cuvintele: lăudaţi pe Domnul (Ian)", altfel spus,, Aleluia (Halelu-Iah)". Acest strigăt de bucurie va răsuna pe tot pământul când Israel va fi adunat, iar Ierusalimul, reclădit (v. 2).

In cine îşi găseşte Domnul plăcerea? In cei care se tem de El şi care aşteaptă smeriţi bunătatea Lui. Dimpotrivă, Lui nu-I place puterea cu care omul se glorifică (v. 10, 11; Apocalipsa 3.8). Chiar în secolul vitezei, cum este cel pe care-1 traversăm noi, Cuvântul Domnului nu recurge la „picioarele oamenilor" (v. 10), nici la ultimele cuceriri ale tehnicii, ca să alerge cu iuţeală (v. 15; 2 Tesaloniceni 3.1). Dacă fiecare credincios ar da mărturie acolo unde se află, atunci evanghelia s-ar răspândi rapid, prin propria ei putere (Psalmul 68.11).

Lucrările nepătrunse ale lui Dumnezeu cuprind aspecte atât de diferite, cum ar fi vindecarea celor care au inima zdrobită... (v. 3) şi socotirea numărului stelelor (v. 4). El face să alterneze anotimpurile, pentru binele făpturii Sale; pregăteşte ploaia (v. 8; Deuteronom 28.12), dă zăpada (v. 16), face să sufle vântul Său (v. 18). Ne gândim noi la aceasta atunci când ne plângem de vremea pe care El o face?

Da, „mare este Domnul nostru şi mare în putere; înţelepciunea Lui este nemărginită" (v. 5)!