Hrana ta zilnica !

13 Octombrie Deuteronom 9.1-17

Pentru a descrie forţa vrăjmaşilor lui Israel, Moise se foloseşte de aceleaşi mijloace ca şi oamenii necredincioşi care înmuiaseră inima poporului (1.28), pentru că această putere era reală. Poporul nu trebuia să o desconsidere, ci, mai degrabă, să-şi pună încrederea într-o putere mai mare. DOMNUL avea să meargă înaintea lor spre a descuraja şi nimici această putere a vrăjmaşului.

Contrar criteriilor obişnuite ale oamenilor - cantitate sau calitate - intervenţia lui Dumnezeu în favoarea lui Israel n-a fost dictată nici de numărul (7.7), nici de buna înclinaţie naturală a acestui popor. „Să ştii dar că nu pentru dreptatea ta - reaminteşte Moise - îţi dă Domnul Dumnezeul tău această ţară bună ca s-o stăpâneşti" (9.6).

 Copilul lui Dumnezeu nu se poate lăuda nici măcar cu atâta îndreptăţire proprie ca Israel. „El ne-a mântuit, nu pentru fapte, împlinite în dreptate, pe care le-am făcut noi, ci după propria Sa îndurare ..." (Tit 3.5-7).

 Şi pentru ca poporul să nu fie tentat să atribuie alegerii lui Dumnezeu meritele lor personale, conducătorul lor le aminteşte episodul umilitor cu viţelul de aur. Dacă ne vom aduce aminte fără-ncetare de credincioşia Domnului (cap. 8), nu vom uita niciodată cât de slabe sunt inimile noastre (v. 7; Ezechiel 16.30).

Hrana ta zilnica !

12 Octombrie Deuteronom 8.1-20

„Iţi vei aduce aminte ... adu-ţi aminte!" - iată firul călăuzitor al acestei cărţi, şi aceasta pentru că inima lui Israel, ca şi a noastră, este promptă în a uita de Dumnezeu, de eliberările Sale, de promisiunile Sale, de poruncile Sale (compară cu Marcu 8.17 ...). Domnul îşi purtase poporul „cum poartă un om pe fiul său" (1.31). Aici îl pedepseşte „cum ceartă (sau „educă", sau „disciplinează") un om pe fiul său" (v. 5). «Purtat» şi «pedepsit» sunt două privilegii ale copilului lui Dumnezeu (Evrei 12.5 ...). Cel de-al doilea ne pare mai greu de acceptat decât primul. Dar ce urmărea Dumnezeu când permitea experienţele din pustiu? Scopul este repetat de trei ori: „ca să te smerească1' (v. 2, 3, 16). Un om care are nevoi este mai dispus să se întoarcă spre Creatorul lui şi acesta este tocmai punctul pe care îl aşteaptă Dumnezeu, pentru că încercarea nu este niciodată un scop în sine, ci un mijloc „ca să-ţi facă bine la sfârşit" (v. 16). 

Ce contrast între pustiul pe care Israel tocmai îl traversase, un pământ plin de „uscăciune, unde nu era apă" (v. 15) şi „ţara cea bună", plină de pâraie, de izvoare şi de ape adânci, în care avea să intre! Ce contrast de asemenea între hrana din Egipt (Numeri 11.5) şi îmbelşugatele roade din ţara Canaanului, dătătoare de putere, de bucurie, de sănătate, de savoare şi care evocă roadă Duhului prezentată pe larg în Galateni 5.22!

Mai exista o sansa....2 ani !!!

Vroiam sa scriu un gand  in ziua in care "MAI EXISTA O SANSA"  implineste 2 ani, dar pentru ca nu voi putea in 13 oct, fiind plecata intr-un week-end pe care Dumnezeu mi l-a pregatit de mult timp, o sa las cateva ganduri  celor  care urmaresc acest blog.

 Vreau sa multumesc in primul rand, tuturor celor care inca mai cred ca Dumnezeu ofera o a doua sansa.

Eu personal  am crezut si inca cred acest lucru.Cu cateva luni in urma, cineva drag mi-a pus o intrebare:
Spune-mi, tu crezi in a doua sansa...?
DA CRED....am raspuns...Toti putem beneficia de a doua sansa, conteaza insa cat suntem de receptivi, atunci cand trece pe langa noi.
Multumeam Domnului in urma cu 1 an pentru ca mi-a mai daruit o sansa.Astazi nu pot decat sa imi dublez multumirea, (si fie ea dublata, tot nu e indeajuns) pentru toate sansele pe care mi le-a oferit in acest an care a trecut.Mi-a oferit sanse extraordinare, atat pe plan spiritual, dar si pe plan pamantesc.
Mi-a dat o sansa minunata de a  putea creste spiritual si de a putea sa ma apropii zi de zi tot mai mult de El. Mi-a dat ocazia de a experimenta alaturi de El, lucruri minunate si experiente unice.Nu pot decat sa-I multumesc.Poate ca pentru unii sunt doar vorbe, pentru altii...cine stie ce o mai fi, insa pentru mine, care traiesc zi de zi cu El si gust din bunatatea Lui fara margini...pentru mine este extraordinar, si aceste experiente pe care le am alaturi de El nu mi le poate lua nimeni.
      E minunat, Dumnezeul meu!
Am apelat la El de fiecare data, si in bucurii si in incercari, si slava Domnului ca am avut parte si de una si de alta. Si ce este  cel mai minunat, ca de fiecare data m-a ascultat.
Sunt uimita cate binecuvantari imi daruieste....si cred ca nu se va opri aici.Sunt convinsa ca va continua sa ma binecuvinteze asa cum numai El poate sa o faca.
Inca o data vreau sa va multumesc ca a-ti fost alaturi de mine dragi prieteni.
Va multumesc ca impreuna putem impartasi ganduri din Scriptura si ce este minunat....dragostea LUI ne leaga.Totodata multumesc pentru mesajele voastre de incurajare atat cele de pe blog, cat si cele din casuta privata de  email.
Fiti binecuvantati de Domnul, si nu uitati...
"INTOTDEAUNA MAI EXISTA O SANSA"

Polita achitata !

Sunt uimita sa vad in jurul meu in fiecare zi oameni care nu mai stiu sa traiasca.Oameni ingrijorati, oameni stresati, oameni  ocupati...si din pacate oameni care au uitat ca au un suflet si investesc totul in trup si in viata aceasta de pe pamant. Traim aidoma zilelor in care traia Noe. 

Dincolo de temporaritate, trebuie sa stim ca exista si eternitate. Trebuie sa stim ca exista un Dumnezeu si o vesnicie pe care o putem planui inca de acum cum vrem sa o petrecem, si cred ca modul in care ne traim viata acum, va influenta  modul cum  si unde  vom petrece vesnicia.

Noi aici pe pamant  incercam sa gandim rational, dar pentru eternitate ratiunea nu isi are locul...ci CREDINTA.

Am intalnit oameni normali aici pe pamant...si totusi atat de nebuni.....nebuni pentru ca  isi neglijeaza sufletul.

Mi-amintesc cu ceva ani in urma, ce mare discutie era pe seama pensiilor private. Multi am facut-o in speranta ca ne asiguram anii batranetii. Nu e nimic rau...dar ceea ce este rau, este faptul ca ne ingrijim doar de lucrurile pamantesti. 

Oare daca acei cativa ani de pensie vrem sa fim asigurati ca o ducem bine...oare de anii vesniciei nu ar trebui sa fim mult mai ingrijorati  si sa ii asiguram..?

Dar care este asigurarea pe care trebuie sa o faci...?

In asigurarea pamanteasca ai o polita de platit lunar, trimestrial sau anual...depinde cum este incheiat acel contract.

In asigurarea divina...polita a fost achitata in urma cu 2000 de ani.

 Atunci cand a urcat Calvarul, atunci cand a fost batut si batjocorit pentru pacatele noastre, atunci cand a indurat suferinta, atunci a platit pretul, ca eu si tu azi sa fim liberi de pacate.

Isus a platit  polita mea si a ta !!!!

Astazi am pus o intrebare cuiva drag..si am intrebat de ce face atat de multe sacrificii...si mi-a raspuns...

pentru ca...DRAGOSTEA INSEAMNA SI SACRIFICIU...!

M-a facut imediat sa ma gandesc la sacrificiul Domnului Isus care este incomparabil cu sacrificiul vreunui om.

S-a sacrificat pentru ca ma iubeste...

S-a sacrificat pentru ca TE IUBESTE si pe TINE, dragul meu !

Tu...cum rasplatesti sacrificiul jertfei LUI....? 

Eu i-am predat viata...tu ce Ii dai..?

Hrana ta zilnica !

11 Octombrie Deuteronom 7.7-25

Voi şi cu mine, noi suntem dispuşi să-i iubim pe cei care ne iubesc, pe cei care ne par simpatici, binevoitori (Luca 6.32). Dragostea lui Dumnezeu este de o cu totul altă natură. Ea s-a exercitat încă din Egipt asupra lui Israel, popor slab şi nevoiaş, care nu-L căuta pe Dumnezeu, „cel mai mic dintre toate popoarele" (v. 7, 8). Asupra noastră, această dragoste s-a exercitat pe când eram fără putere, fără evlavie, încă păcătoşi, vrăjmaşi lui Dumnezeu (Romani 5.6, 8, 10).

Omul iubeşte când găseşte la alţii motive pentru asemenea sentimente; este o iubire preferenţială. La Dumnezeu, dimpotrivă, toate motivele pentru a ne iubi se aflau în propria Sa inimă, astfel că această dragoste se revarsă peste toate făpturile Sale fără nici o deosebire. 

De acum, dragostea pe care Dumnezeu o aşteaptă de la om nu este răspunsul cuvenit la dragostea Sa; ea are un motiv: „noi II iubim pentru că El ne-a iubit întâi" (1 Ioan 4.19). Şi are pentru noi o consecinţă: ascultarea (v. 9). Acesteia, inima lui Dumnezeu îi răspunde din nou, dar cu un sentiment deosebit, cel din v. 13, care are drept corespondent în Noul Testament promisiunea Domnului Isus: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu şi Tatăl Meu îl va iubi ..." (Ioan 14.23; 1 Ioan 5.3).

Fie ca Dumnezeu să ne dea tuturor să trăim din plin această experienţă!

Prioritatile vietii !

De nenumarate ori suntem pusi in fata unor decizii importante, eu cel putin am fost pusa....si in functie de ceea ce alegi, asa vei trai.

Cateva din cele mai principale decizii care iti pot schimba viata:

-DUMNEZEU

-FAMILIA 

-BISERICA

Prioritatea principala:

-Duhul (sufletul)

-trupul

Prioritatea vointei:

-vointa Domnului

-vointa noastra

Cand ai la baza aceste principii si esti hotarat in fata lor, atunci Dumnezeu va binecuvanta .

Un timp binecuvantat pentru cei de pe peste ocean, pentru ca foarte multi urmaresc acest blog, si nu numai de peste ocean... si pentru asta vreau sa va multumesc tuturor, iar noua celor din tara...

"noapte buna ".

"Fiti binecuvantati de DOMNUL, care a facut cerurile si pamantul..."

"Priveste linistit minunile lui Dumnezeu"

Nu vi s-a intamplat ca sa treceti prin anumite probleme si momente ale vietii...si sa ajunge-ti....LA CAPAT....?

Nu ai ajuns sa spui niciodata ...gata nu mai pot...? 

Am fi  poate nesinceri in primul rand fata de Dumnezeu si-apoi fata de noi insine, sa  nu recunoastem ca am trecut macar o data in viata prin asemenea momente....Sunt  situatii multe in viata, in care multe lucruri par imposibil de rezolvat...si totusi  vedem ca ele se rezolva. 

 Mi-amintesc cand eram copil si vedeam acele minuni petrecute peste noapte.Priveam pe geam si nu vedeam   in jur nimic....totul inchis si cenusiu si mult  intuneric in jur.Mergeam la culcare, ma trezeam si vedeam pe acelasi geam, pe care m-am uitat cu cateva ore in urma, un peisaj stralucitor, totul alb si multa lumina.

Peste noapte a nins....si totul  era alb acum!

Parea mai degraba ca o minune care s-a intamplat in cel mai mare secret si fara cel mai mic zgomot.

Asa lucreaza Dumnezeu uneori ..!

Are un mod aparte...si face ca imposibilul pentru om, sa fie transformat de El peste noapte in lucruri posibile si demne de admirat.

Imi place sa privesc cum lucreaza Dumnezeu..si are un mod aparte de a zidi, caramida cu caramida...

Nu ne ramane decat sa-I admiram capodopera...si sa luam aminte sa nu stricam constructia pe care a inceput-o.

"Priveste linistit minunile lui Dumnezeu"

IOV 37:14

Cand noi lucram, noi lucram, insa cand noi ne rugam, Dumnezeu lucreaza!

Hrana ta zilnica !

10 Octombrie Deuteronom 6.16-25; 7.1-6

A-L ispiti pe Dumnezeu (v.16) înseamnă a-I cere în mod imperios, ameninţător, să pună la probă ceea ce a spus. Aceasta nu este nimic altceva decât necredinţă. La Masa, poporul a vrut să verifice că DOMNUL era într-adevăr în mijlocul lor (Exod 17.7). Domnul Isus însă nu a găsit necesar să Se arunce de pe acoperişul templului pentru a şti dacă îngerilor li s-a dat dispoziţie cu privire la EL
 (Mat. 4.6).

Potrivit v. 7, părinţii aveau responsabilitatea să le insufle copiilor lor cuvintele Domnului. Versetul nostru, 20, ne pune înainte faptul, că fiii îşi vor întreba părinţii. Astfel de întrebări sunt prevăzute în alte trei ocazii. în Exod 12.26, subiectul întrebărilor este Pastele (care este calea mântuirii!); în Exod 13.4 se pune problema despărţirii care decurge din mântuire (de ce mereu această despărţire de lume?); în sfârşit, în losua 4.6 se pun întrebări legate de cele douăsprezece pietre luate din Iordan şi aşezate pe pământul Canaanului (problema poziţiei cereşti a celui credincios şi a unităţii Bisericii a trup al lui Hristos).
 De fiecare dată răspunsurile se refera" la eliberarea al cărei subiect fusese poporul (v. 21-25).

Israel nu trebuia să cruţe nimic de la canaaniţi, nici de la dumnezeii lor. Nimic pentru a satisface spiritul războinic şi de dominaţie care animă în general naţiunile cuceritoare, pentru că Israel era un popor sfânt, consacrat pentru Domnul (v. 6)!