Versetul zilei

27 aprilie 2013

Hrana ta zilnica !

27 Aprilie
2 Samuel 11.5-19

În timp ce David urmează drumul său de durere şi de respingere, un beniamit numit Şimei profită cu laşitate de aceasta pentru a arunca cu pietre spre el şi a-1 copleşi cu insulte. Impotriva Domnului Isus nu va fi doar un acuzator, ci o ceată de „câini" (Psalmul 22.16) care se vor strânge în jurul crucii şi vor profita de umilirea Lui pentru a-L batjocori, pentru a da din cap şi a-L insulta. Nu numai că El nu le va da nici un răspuns, dar Se va îndrepta mai mult ca oricând spre Dumnezeul Său (Psalmul 22.19). Şi, într-o măsură mai mică, aceasta este şi ceea ce face David în faţa acuzaţiilor nedrepte: se adresează Celui care cunoaşte adevărul (compară cu Psalmul 7, titlul şi v. 3, 4). Mai mult, el primeşte această nouă încercare ca venind din mâna lui Dumnezeu şi acceptă blestemul nedrept ca un lucru pe care Dumnezeu 1-a considerat necesar. El îl mustră pe Abişai, al cărui zel arzător pentru răzbunare se manifesta evident (v. 9, ca şi în 1 Samuel 26.8). Acesta este şi felul în care Mântuitorul nostru a acţionat cu atâta perfecţiune când, în aceeaşi grădină în care L-am văzut deja, i-a putut spune lui Petru: „Pune sabia în teacă! Paharul pe care Mi l-a dat Tatăl, să nu-1 beau?" (Ioan 18.11).

26 aprilie 2013

Intrebare ?

Ma framanta o intrebare in timp ce fac curatenie ...(la birou)...pentru ca si aici vin sarbatorile...
Oare si inima noastra trece prin acelasi proces?
Suntem dispusi sa deschidem fiecare camaruta a inimii noastre, sa intram in fiecare coltisor sa facem curatenie, sa aruncam tot ce nu este folositor?
Continui curatenia....insa ma framanta aceeasi  intrebare...si incerc sa facsi cu inima mea acelasi lucru!
 Pana atunci insa...ma apropii de finalul curatenie...iar grupul Speranta imi incanta sufletul.

E minunat ....si e vineri...!

Hrana ta zilnica !

26 Aprilie
2 Samuel 15.30-37; 10.1-4

Durerile pe care David trebuie să le cunoască acum sunt rezultatul propriilor păcate. De aceea nu pot fi comparate cu suferinţele Domnului Isus, care au fost toate consecinţa păcatelor noastre. Cu toate acestea, ele ne aduc în măsură să înţelegem mai bine prin ce a trecut Mântuitorul nostru. 
Iată-1 pe David însoţit de câţiva prieteni credincioşi, plângând, în timp ce urcă din greu pe muntele Măslinilor! 
Mai târziu, în acelaşi loc, în grădina Ghetsimani, Omul durerilor, aflat în chinul luptei Sale, avea să aducă „cereri şi rugăciuni stăruitoare cu strigăt puternic şi lacrimi, către Acela care putea să-L mântuiască din moarte" (Evrei 5.7). Tocmai în acest loc află împăratul de trădarea lui Ahitofel, prietenul şi sfătuitorul său apropiat (dar al cărui nume înseamnă „frate al nesăbuinţei"). Şi tot aici va veni mai târziu Iuda în fruntea soldaţilor şi a aprozilor (vezi Ps. 3.1 şi titlul).
Strigătul de dezolare al lui David din Ps. 55.13-14 poate fi atribuit, fără îndoială, acestui moment: „Ci tu, un om ca mine, sfătuitorul meu şi prietenul meu: noi am avut dulci destăinuiri împreună ..." Să ne gândim cu câtă tristeţe trebuie să-1 fi întrebat Domnul pe mizerabilul Său ucenic, „Prietene, pentru ce ai venit?"
 (Matei 26.50).

25 aprilie 2013

Crucea, o necesitate!

Nimanui nu ii place o viata plina de necazuri si suferinta.Si totusi...pe pamant avem parte.
Multi isi pun intrebarea: "daca sunt crestin, de ce imi da Dumnezeu necazuri si suferinta?"
Una din poruncile Domnului Isus: "calcati pe urmele mele".
Acum stim de ce avem parte de suferinta?
Viata Domnului Isus a fost o viata plina de suferinta.In special in aceste zile toata atentia intregii lumi este indreptata spre evenimentele petrecute la Golgotha cu mii de ani in urma.Nu sunt doar povesti...nu este un mit...sunt suferinte care au existat in realitate.Crucea Domnului Isus este cea mai mare dovada ca a existat o inviere. Dovada ca El a murit crucificat si a treia zi a inviat.
Daca nu ar fi existat o inviere, astazi nimeni nu ar mai fi vorbit de invierea lui Isus.
Era necesara aceasta suferinta, pentru ca prin suferintele Domnului Isus am capatat iertare.
Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
Tamaduiti...de ce..?
Tamaduiti  fizic poate, dar tamaduiti spiritual, si aceasta este cea mai importanta tamaduire.Suferinta fizica este trecatoare, la fel ca si tamaduirea, dar tamaduirea spirituala...de pacate este cea mai importanta, si asta nu o poate face nimeni si nici oricum....ci doar Domnul Isus prin sangele Sau. 
Nimanui nu ii place suferinta...La fel si Domnul Isus a indraznit sa ceara Tatalui acest lucru, sa-l scape de aceasta suferinta.
„Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.” Matei 26:39
Nu a fost cu putinta acest lucru! Trebuia platit un pret...iar acest pret l-a platit FIUL SAU.
Glorie LUI!
Noi nu sarbatorim crucea...ci pe CEL care a murit pe cruce.Sangele LUI fara cusur a fost pretul platit, ca eu si tu sa putem avea viata.
Ceea ce trebuie sa stii dragul meu, care nu Il cunosti pe Acest ISUS...sangele Lui si astazi are aceeasi putere de tamaduire si pentru tine.Astazi ai aceasta ocazie in care poti fi salvat si iertat.
Indiferent cat de multe si mari pacate ai facut....sangele LUI are aceasta putere de a curata  si viata ta.
Si-acum revin la intrebarea de mai sus. De ce avem parte de suferinta?
Pentru ca  Domnul Isus a cunoscut suferinta ! 
Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.  „El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug"
Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.


 

Hrana ta zilnica !

25 Aprilie
2 Samuel 10.13-29

Cât timp toate mergeau bine pentru împărat şi pentru toată curtea lui, era imposibil să se facă o distincţie între cei care-i erau cu adevărat loiali lui David şi cei care rămăseseră cu el numai pentru un câştig personal, încercarea va arăta acum ce se afla în inimile lor şi-i va tria. Unii îl urmează pe Absalom (v. 13), alţii pe David (v. 18); starea de neutralitate nu mai este posibilă.
Ne-am gândit vreodată ce am face dacă mâine creştinii ar ajunge persecutaţi, sub pedeapsa cu închisoarea sau cu moartea, la fel cum erau odinioară ... şi cum sunt încă în unele ţări?
 Atunci am cunoaşte dacă-L iubim pe Domnul Isus cu adevărat şi dacă-L urmăm nu doar când drumul este uşor, ci în egală măsură şi atunci când trebuie să părăsim totul şi să suferim toate pentru a locui cu El.
Itai era un străin care se alăturase împăratului nu cu mult timp în urmă. Am văzut adesea oameni întorşi de curând la Dumnezeu, veniţi de pe un teren cu doar puţină lumină, dar dând dovadă de o credinţă mare şi de o evlavie profundă. Prin contrast, alţi creştini, de la care am putea aştepta mult, datorită cunoştinţelor şi educaţiei lor, dau înapoi când vine timpul încercării. 
Fie ca toţi să ne asemănăm cu Itai din Gat!

24 aprilie 2013

Hrana ta zilnica !

24 Aprilie
2 Samuel 10.1-12

Atitudinea lui Absalom arată că în el nu s-a făcut nici o lucrare a conştiinţei. Revolta lui fusese pregătită cu mare grijă; zi de zi se înfăţişase la poarta cetăţii pentru a-i întâlni acolo pe cei care aveau vreo neînţelegere de judecat. Îşi întindea mâna, îi îmbrăţişa şi-i întreba de cauza pentru care veniseră. Apoi le dădea de înţeles că tatăl său nu era capabil să exercite într-un mod potrivit actul justiţiar. El adăuga, pe de altă parte, că, dacă ar primi puterea, nu-i va lipsi de judecarea pricinilor lor. Ipocrit şi linguşitor, Absalom a reuşit totuşi, în felul acesta, să-şi construiască în tot Israelul o reputaţie de bunăvoinţă, de amabilitate, de dreptate, toate pe contul împăratului, tatăl său. El „fura inimile bărbaţilor lui Israel" de la domnul lor adevărat (v. 6; Romani 16.18).
 Oare nu există şi astăzi oameni (şi lucruri) în stare să fure inimile noastre de la adevăratul David? Să ne reamintim totdeauna că aceste inimi aparţin Domnului Isus Hristos! El a plătit un preţ suficient de mare pentru a le avea pentru Sine fără rezerve şi pentru totdeauna.
În v. 7-12 îl vedem pe Absalom cum, acoperindu-şi acţiunea josnică cu un pretext religios, îşi urzeşte planul desemnat să-1 aşeze pe tron (Ieremia 9.3-5).

23 aprilie 2013

Interzis numele ISUS !

Sunt la birou...
In surdina am harul de a asculta radio crestin. Incep stirile...raman socata.
In Pakistan, numele „Isus Christos" nu poate fi folosit în niciun sms, deoarece intră sub incidenţa unui sistem de cenzură, prin care autorităţile din domeniul telecomunicaţiilor împiedică transmiterea de cuvinte obscene, indecente, neadevărate, inventate sau vulgare.

Ma intreb ...la ce categorie intra numele ISUS HRISTOS?
Sa fie obscen....nici vorba, indecent...?....nu e cazul.
Neadevarat.....cred ca e o gluma!
Vulgar....nu cred...si atunci sa fie doar un nume inventat ????
ISUS EXISTA !!!
Este mai viu ca niciodata!
Glorie sa ii fie adusa !


O zi superba !

Am dat de un citat  care mi-a placut, 

“Ar trebui sa existe o vara eterna in sufletele recunoscatoare.”  Celia Thaxter

 

Oare pentru bucuria mantuirii pe care o avem in  sufletul nostru, pentru bucuria pe care o avem prin Isus Hristos, nu ar trebui sa fim plini de recunostinta?

Dar a avea recunostinta fata de Dumnezeu si a nu ne  exprima aceasta recunostinta, este ca si cum am pregati un cadou frumos impachetat, dar pe care sa nu il oferim nimanui, niciodata.

De-aceea, astazi eu vreau sa-I multumesc pentru toate aceste lucruri. Pentru tot ceea ce mi-a oferit pana acum si pentru modul minunat cum a lucrat in viata mea.