Iata tot ce a ramas de pe urma razboiului...

La trei ani de la izbucnirea războiului din Siria, ALEP, cel mai mare oraş din Siria, situat la nici 50 de kilometri de graniţa cu Turcia, continuă să fie locul în care se dau cele mai sângeroase lupte dintre forțele președintelui Bashar al-Assad și insurgenți. Istoria acestui oraș, care datează din secolul VI Î. Hr. a fost pur și simplu distrusă de bombardamente și atacuri zilnice, iar puținii locuitori care au supraviețuit sau nu au luat calea exilului trăiesc acum printre maldăre de ruine și moloz.
A fost una dintre cele mai mari și importante așezări în timpul Imperiului Otoman, cu o arhitectură și cultură impresionante și diverse. Centrul vechi, cu clădirile, moscheile și aleile sale medievale, intrat în patrimoniul UNESCO în 1986, a devenit încet-încet o amintire. Amintire a devenit și Marea Moschee din Alep, monument UNESCO, distrusă complet de bombardamente.

citeste mai multe pe http://activenews.ro/

Tara noastra a fost scutita pana in prezent de razboi, de calamitati mari, dar cu toate acestea de multe ori uitam sa-I multumim Domnului pentru aceste binecuvantari nemeritate.
Cred ca este momenetul sa venim inaintea Lui si sa-I multumim cu sinceritate, dar in acelasi timp sa ne rugam si pentru poporul sirian.

Traind in teroarea razboiului, copiii din Siria se predau pana si in fata unui aparat de totografiat!

În Siria sfâșiată de război de trei ani, unde copiii sunt cei mai vulnerabili în fața violențelor și atrocităților care au loc zilnic, copilăria rămâne un cuvânt din dicționar. Locul cărților cu povești și al desenelor animate a fost luat de arme și bombe. Drama pe care o trăiesc copiii din Siria nu putea fi reprezentată mai bine decât de o imagine. O fotografie în care o fetiță ridică braţele, intr-un gest de a se preda, atunci când un jurnalist vrea să o pozeze, a devenit virală pe reţelele de socializare. Copilul aflat față în față cu aparatul foto crede că i se arată o armă şi ridică braţele, semn că se predă.

Imaginea preluată de mai multe publicații, postată pe Twitter de Nadia AbuShaban, un fotoreporter palestinian din Fâşia Gaza, face mai mult decât o mie de cuvinte. Un jurnalist a vrut să fotografieze o fetiță de 4 ani din Siria, dar copila a crezut că bărbatul îndreaptă sprea ea o armă şi a ridicat braţele. Pentru a se preda.

„Când fotoreporterul i-a făcut această fotografie unui copil sirian de 4 ani, a crezut că este o armă, nu o cameră foto, şi s-a predat”, a comentat jurnalista Nadia AbuShaban pe contul ei de Twitter.

Imaginea cutremurătoare a devenit virala pe reţelele sociale.

Utilizatorii au fost impresionaţi de gestul copilului. „Este atât de trist! Niciun copil nu merită aşa ceva!”, a comentat un utilizator pe Twitter.

Fotografia ar fi fost făcută de jurnalistul turc Osman Sağırlı în 2012, la graniţa dintre Turcia şi Siria, notează site-indianexpress.com.

mai multe pe http://activenews.ro/

Hrana ta zilnica!

31 MARTIE
Ezechiel 32.1-32
Acest capitol şi următoarele pot părea dificile de înţeles, însă profeţiile pe care ele le conţin se pot înţelege mai uşor dacă le vom încadra între evenimentele de la sfârşit, atunci când toate puterile omeneşti şi naţionale care se vor fi luptat împotriva lui Israel vor fi zdrobite, pentru a face loc împărăţiei lui Hristos.
În această plângere (v. 16), soarta naţiunilor ne este prezentată într-o formă simbolică. Ele se întâlnesc în Şeol, în mijlocul celor „ucişi de sabie" (v. 21; expresia se întâlneşte de trei ori în capitolul 32). Cea dintâi naţiune este Asiria - asirianul din ultimele zile, copacul puternic despre a cărui cădere ni s-a istorisit în capitolul 31. Este apoi Elamul (Persia), urmat dc Meşec şi de Tubal (Rusia). Acolo sunt şi edomiţii (v. 29), prinţii Nordului (v. 30), sidonienii, precum şi faraon şi toată Mulţimea lui" (v. 31). Mari sau mici, popoarele, după ce au «ţinut» pentru un timp mai lung sau mai scurt «actualitatea» pe scena mondială, se regăsesc în acest sinistru loc de întâlnire. Ce s-a ales de măreţia lor? La ce le-a folosit vitejia? Groaza pe care o răspândeau nu mai înspăimântă pe nimeni; dimpotrivă, „îşi poartă ruşinea" (v. 30). Tot ceea ce contează atât de mult în „ţara celor vii" (v. 26) este fără valoare în pragul veşniciei. O singură întrebare se va pune atunci pentru oricine: Este scris numele tău în cartea vieţii? (Apocalipsa 20.15).

Traiesc in lume, dar nu sunt ca lumea!

Astazi mi-am pus un timp deoparte sa stau de vorba cu mezinul meu, incercand sa aflu cat mai multe din viata de la scoala, cu colegii, cu profesorii sau cu alti copii din alte grupuri pe unde mai merge la diferite activitati.

Stand de vorba si povestindu-mi cam ce este in mijlocul colegilor de scoala, mi-am dat seama  ca generatia aceasta este o generatie expusa parca mai mult ca oricand pericolului de a cadea atat de usor prada celui rau. 

Cu toate acestea este o generatie carora Dumnezeu le cere sa fie ALTFEL intr-o lume care zace in intuneric si atat de cuprinsa de pacat. Dar pe masura ce ne adanceam in subiect vedeam in el o lipsa de putere, o neputinta de a fi ALTFEL decat ceilalti, desi dorinta avea.

Asa cum am putut eu si cat mi-a descoperit Domnul incercam sa-i explic ca desi pare imposibil, totusi este cu putinta. 

Pot totul in Hristos! De ce...? Pentru ca EL si numai El ma intareste!

 

Dragul meu tanar sau batran, cred ca indiferent de varsta, toti ne confruntam cu aceasta neputinta in noi. Neputinta de a fi diferiti de cei din jurul nostru. Diferit fata de colegul tau de scoala, fata de vecinul de bloc, diferit fata de cei de pe strada, diferit fata de cei care nu sunt Copii ai lui Dumnezeu.

Intr-o lume caruia ii place intunericul, tu sa-ti doresti sa fii lumina!

Intr-o lume corupta, tu sa-ti doresti sa fii cinstit!

Intr-o lume care traieste in minciuna, tu sa-ti doresti sa spui doar adevarul!

Intr-o lume plina de rautate, tu sa-ti doresti sa fii mai bun! 

Intr-o lume plina de ura, tu sa-ti doresti sa iubesti!

De fapt la baza acestora sta in primul rand "dorinta si alegerea ta". 

Da, te lovesti de neputinta, insa daca ai dorinta si vointa, Dumnezeu iti da si puterea necesara de a fi ALTFEL.

Dar, oare este cu putinta sa fii ALTFEL intr-o lume plina de faradelegi?  

 

Haideti sa ne gandim la pestii care traiesc in apele marilor sarate.

A-ti mancat vreodata vreun peste sarat, dar fara sa fie sarat in bucatarie, ci pur si simplu sarat de la apa marii?

Eu nu!

Desi apa unde traiesc este foarta sarata, totusi pestele ramane acelasi peste cu carne frageda si nesarat la gust.

Tot asa este si cu crestinii nascuti din nou. 

 Lumea in care traim este o cloaca mizerabila si plina de pacate, si se pare ca pe masura ce se apropie vremea sfarsitului, mizeria si pacatul este tot mai mare, si chiar printre cei care poarta numele de crestin

Dar cu toate acestea, TU poti fi diferit fata de cei din jurul tau, fata de cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu doar daca esti un crestin autentic, un crestin adevarat.

In rugaciunea Sa, Domnul Isus spune: "Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume"

 (Ioan 17:16).

Iata ca desi traim in lume, se poate prin Domnul sa nu fim ca cei din lume!

Doamne ajuta-ma sa fiu ALTFEL !

 

 

 

 

 

" Te afli pe calendarul meu, ai ajuns la termen !"

Cei care lucreaza intr-un birou stiu ca exista un obiect  care este  aproape nelipsit din fiecare birou, este vorba despre "calendar", calendarul acela pe care notam tot felul de notite.Notam cand intra fila de CEC la incasat emisa catre furnizor, notam o sedinta sau tot felul de  alte notite. De fapt la ora actuala cred ca nu doar cei care lucreaza la birou, ci si acasa sau mai nou tinem evidenta pe telefon. Avem tot felul de memento sau suna alarma la o anumita ora stabilita pentru a ne aminti anumite activitati sau evenimente.

La fel ca si noi, un om  avea si el un calendar pe care nota tot felul de termene. Numai ca era atat de implicat in diferite activitati si avea tot felul de notite, incat calendrul pe care il avea era foarte mic, ba chiar avea nevoie de un calendar mult mai complex, cu ore si alte mici rubrici. Multumit ca acum avea unde nota chiar si orele de noapte, toate sedintele si intalnirile stabilite, isi spusese in sinea lui:

"Ce bine...! De-acum numai ratez nici un eveniment"

Intr-adevar, din aceea zi n-a mai ratat nimic si datorita faptului ca el era mereu punctual a fost apreciat foarte mult de colegi, de sefi, iar acest lucru i-a adus avansarea in functie. A fost ales in functie de conducere si in tot felul de comitete si organizatii importante. Numai ca intr-o zi a ajuns in acel moment in care Dumnezeu i-a zis:

"Nebunule, in noaptea aceasta te afli in calendarul meu cu termene!"

Ne-am pus intrebarea vreodata, daca nu cumva am ajuns in calendarul lui Dumnezeu cu termene?

Dar Dumnezeu i-a zis: „Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?”

Avem un interes deosebit pentru lucrurile pamantesti. Ne facem tot felul de programari, tot felul de notite ca nu cumva sa ratam ceva sau sa uitam anumite evenimente. Dar...cate notite ne-am facut pe calendarul vietii noastre pentru a ne aminti ca vine o zi in care vom sta inaintea lui Dumnezeu si cum este viata noastra?

Cand ma trezesc dimineata sunt trezita de alarma de pe telefon, aniversarile importante le am notate pe calendarul de pe telefon si in ziua respectiva primesc o notificare care imi aminteste acest eveniment. Anumite lucruri de care nu trebuie sa uit; rovineta, asigurare, inspectia tehnica sau alte chestii importante le am tot pe telefon, insa de ceva vreme am hotarat sa imi pun o notificare zilnica pe care o primesc la aceeasi ora. Suna cam in felul urmator:

"A mai trecut o zi din viata mea si sunt mai aproape de Domnul. Am vorbit astazi macar unui suflet despre Hristos?"

 Stiu ce  mi-a poruncit Domnul sa fac, ba mai mult sunt constienta ca fiecare zi care trece ma apropie mai mult de Domnul, insa atatea lucruri intervin pe parcursul zilei si atat e de siret diavolul, incat imi incarca memoria si timpul cu tot felul de activitati sau alte lucruri care vrand, nevrand ma fac sa uit de lucrurile prioritare din viata mea. 

Toate sunt importante, dar NIMIC nu este mai important decat Domnul, de-aceea am solicitat ajutor la tehnica aceasta care este din zi in zi, tot mai sofisticata. Si daca tot e sofisticata de ce sa nu profit...?

Ia aminte dragul meu, intr-o zi s-ar putea sa auzi si tu vocea lui Dumnezeu care iti spune...

" te afli pe calendarul meu, ai ajuns la termen"

Esti pregatit?

Hrana ta zilnica!

30 MARTIE
Ezechiel 30.1-26; 31.1-18
Domnul n-a uitat că Egiptul nu încetase să fie o cursă pentru poporul Său. Şi El va dovedi aceasta!

 In plus, El i-a dat lui Nebucadneţar această ţară ca răsplată pentru lucrarea făcută împotriva Tirului (cap. 29.19,20). Loviturile pe care avea să le primească Egiptul ne amintesc de urgiile care, în timpul Exodului, pustiiseră ţara, râul şi canalele lui, idolii săi, locuitorii săi. Cea mai grozavă urgie a fost moartea întâilor născuţi, când Domnul i-a judecat pe toţi zeii Egiptului (v. 13; Exod 12.12). La fel ca altădată, aceste mari judecăţi aveau ca scop să le arate egiptenilor cine este Domnul (comp. v. 19 cu Exod 7.5). Într-adevăr, împlinirea tuturor acestor pedepse împotriva naţiunilor urmărea un scop, aşa cum se repetă, ca un refren, la sfârşitul fiecărei profeţii: „vor şti că Eu sunt Domnul” (23.49; 24.27; 25.5,7,11,17; 26.6; 28.24,26; 29.21; 30.19,26). 

Imposibil să nu iei cunoştinţă de Dumnezeul sfânt şi de cerinţele Lui în ceea ce priveşte păcatul! 

Astăzi însă, El încă Se descoperă ca Dumnezeul Mântuitor, în Isus Hristos. Îl cunoaşteţi voi în felul acesta? Toţi cei care nu vor să-L cunoască acum în har vor avea de-a face cu El mai târziu în judecată (Amos 4.12).

Soarta celor care au luat in ras Numele lui Dumnezeu...

Scrie în Biblie (Galateni 6:7): “Să nu vă lăsaţi înşelaţi; să nu râdeţi de Domnul: căci ce a semănat omul, aceea va şi culege”. Iată povestea câtorva bărbaţi şi femei care L-au luat în râs pe Domnul:

John Lennon (Cântăreţ):

Cu câţiva ani înainte de a muri, într-un interviu pentru o revistă americană, el a declarat: “Creştinătatea va lua sfârşit, va dispărea. Nu este nevoie să îmi susţin această idee. Sunt sigur. Nu am ce spune despre Iisus, însă cei ce-L urmau erau oameni prea simpli, astăzi noi suntem mai cunoscuţi decât El” (1966). Lennon, după ce a declarat că membrii formaţiei Beatles erau mai cunoscuţi decât Iisus Christos, a fost împuşcat de şase ori.

Tancredo Neves (Preşedinte al Braziliei):

În timpul campaniei prezidenţiale, acesta a declarat că, dacă ar obţine 500.000 de voturi din partea partidului său, nici Dumnezeu nu l-ar mai putea îndepărta de la Preşedinţie. Bineînteles, a obiţnut voturile, însă s-a îmbolnăvit cu o zi înainte de a deveni preşedinte, apoi a murit.

Cazuza (Compozitor, cântăreţ şi poet bi-sexual):

În timpul unui spectacol în Canecio (Rio de Janeiro), în timp ce îşi fuma ţigarea, a pufăit fumul în aer şi a spus: “Doamne, asta e pentru Tine.”A murit la vârsta de 32 de ani, de CANCER pulmonar, într-un fel groaznic.

Cel care a construit Vasul Titanic

După ce s-a încheiat construirea Vasului Titanic, un reporter l-a întrebat cât de sigur era Vasul. El a răspuns cu un ton ironic: “Nici chiar Dumnezeu nu îl poate scufunda”. Cred că ştiţi cu toţii ce a urmat.

Marilyn Monroe (Actriţă)

A fost vizitată de Billy Graham, în timpul unei reprezentaţii a unui spectacol. Acesta a declarat că Spiritul Lui Dumnezeu l-a trimis să îi predice. Dupa ce a ascultat ceea ce a avea de spus predicatorul, ea a replicat: “N-am nevoie de Iisus al tău”. O săptămână mai târziu, a fost găsită moartă, în apartamentul ei.

Bon Scott (Cântăreţ)

Fostul vocalist al formaţiei AC/DC. Într-un cântec din 1979, el spunea: “Nu mă opriţi: mă îndrept pe drumul meu, pe drumul care duce în infern”. Pe 19 februarie 1980, Bon Scott a fost găsit mort, înecat cu propria vomă.

Campinas (in 2005)

În Campinas, Brazilia, un grup de prieteni, beţi, au luat, în drum, o altă prietenă... . Mama a însoţit-o până la maşină şi, îngrijorată de starea în care se aflau prietenii ei, i-a spus, ţinând-o de mână pe fata care se aşezase în masină: “Fiica mea, mergi cu Dumnezeu şi fie ca El să te apere.”Aceasta a răspuns: “Poate doar dacă El (Dumnezeu) merge în portbagaj, pentru că aici, înăuntru,.... e deja plin.” Peste câteva ore, a sosit vestea că tinerii au fost implicaţi într-un accident mortal, toţi au murit, maşina era de nerecunoscut, nu se mai putea spune ce tip de maşină fusese, însă, în mod surprinzător, portbagajul era intact. Poliţia a declarat că nu vedea în ce mod a putut rămâne intact portbagajul. Spre surprinderea lor, în portbagaj au găsit un carton de ouă, iar ouăle erau toate întregi.

Christine Hewitt (ziaristă şi redactoră de emisiuni de divertisment din Jamaica)

Ea a declarat că Biblia (Cuvântul lui Dumnezeu) este cea mai proastă carte scrisă vreodată. În iunie 2006 a fost găsită arsă în maşina proprie.

Mulţi alţi oameni importanţi au uitat că nu există nici un alt nume căruia să i se fi acordat atâta autoritate, precum numele Domnului Nostru Iisus Hristos.
Mulţi dintre aceştia au murit, numai Domnul Nostru Iisus Hristos a murit şi a înviat şi este viu. 

               sursa:http://www.dervent.ro/

Hrana ta zilnica!

29 MARTIE
Ezechiel 28.20-26; 29.1-21
După Tir, este rândul ca Sidonul, cetatea vecină şi aliată, să fie obiectul unei scurte profeţii. Sidonul de asemenea făcea parte dintre cetăţile care dispreţuiseră casa lui Israel (v. 24,26) şi care aveau să-L cunoască pe Domnul prin judecăţile Sale.
Patru capitole (29-32) sunt acum consacrate aproape în întregime Egiptului. Rivală Asiriei şi apoi Babilonului, această naţiune a jucat un rol considerabil în istoria lui Israel. Şi ea aspira spre o dominaţie universală, însă Dumnezeu a dat această putere lui Nebucadneţar, Egiptul ajungând, la rândul sau, o provincie a marelui imperiu babilonian. Ne-am putea întreba de ce Dumnezeu a decis ca una dintre aceste naţiuni păgâne să domine lumea în locul celeilalte. Iată, unul dintre motivele pentru care Egiptul a fost doborât a fost falsa încredere pe care Israel şi-o pusese în el (cap. 29.6,16). Nu trebuia ca Iuda şi împăraţii lui să aibă dreptate să se sprijine pe Egipt.
De aceea a fost Egiptul „trestia frântă care, dacă se va rezema cineva pe ea, îi va înţepa mâna şi o va străpunge" (v. 6,7; Isaia 36.6). De câte ori, în credincioşia Sa, Domnul ne lipseşte şi pe noi de sprijinul pe care-1 căutăm la oameni tocmai pentru a ne arăta deşertăciunea acestora şi pentru a ne învăţa să ne sprijinim numai pe El