Hrana ta zilnica!

26 NOIEMBRIE

1 loan 4.1-10

Adevărul are întotdeauna «falsificatori». Şi, după cum fiecare cetăţean, riscând multe necazuri, trebuie să ştie să recunoască moneda ţării lui, noi trebuie să ştim să deosebim de unde provin diferitele învăţături care ni se prezintă. Fiecare dintre ele trebuie probată
(v. 1;1 Tesaloniceni 5.21) şi Cuvântul ne dă mijlocul sigur de a nu confunda «monedele false» cu cele bune. Cele din urmă poartă însemnul lui Isus Hristos venit în carne (v. 3).

Cât despre firea Lui, această epistolă ne învaţă că Dumnezeu este lumină (cap. 1.5) şi dragoste (v. 8, 16) Sursa unică a întregii iubiri este în El. Dacă cineva iubeşte, acesta este deci semnul că este născut din Dumnezeu (v. 7). Reciproc, cine nu iubeşte nu-L cunoaşte pe Dumnezeu. Trebuie să ai acea fire care iubeşte, pentru a şti ce este dragostea (1 Tesaloniceni 4.9). Şi această dragoste, care este iniţiativa lui Dumnezeu faţă de noi (v. 10, 19), a răspuns perfect stării făpturii Sale. Omul era mort: Dumnezeu L-a trimis pe Singurul Lui Fiu pentru ca noi să trăim prin El (v. 9); omul era vinovat: Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Lui pentru a fi ispăşirea pentru păcatele noastre (v. 10; cap. 2.2); omul era pierdut: Tatăl a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii (v. 14; loan 3.17).

Zi de post 1 Decembrie!

Alunga frica!

Multi oameni traiesc cu sentimentul de frica. 

Frica de boala, de intuneric, de singuratate, de doctori, frica de inaltime, frica zilei de maine, frica de oameni, de animale si multe alte temeri ascunde omul in inima lui. Unii isi arata si recunosc acest sentiment pe care il poarta, dar altii il duc in suflet ca pe o povara si acest sentiment le terorizeaza mintea.

Un crestin care cunoaste Cuvantul Domnului NU are voie sa aibe acest duh de frica in inima.

De ce sa ma tem cand Biblia imi spune ca Dumnezeu nu m-a inzestrat cu un duh de frica, ci unul de putere, de dragoste, de chibzuinta.

Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.

2 Timotei 1:7 

Nu stiu ce fel de frica porti in tine, dar astazi declara cu putere acest verset si Dumnezeu te va ajuta sa scapi de toate temerile tale. Lasa-L pe Dumnezeu sa deschida usa inimii tale atunci cand diavolul incearca sa-ti aduca in minte diverse ingrijorari si temeri. Spune-i ce Dumnezeu maret ai, spune-i cat este de puternic Tatal in care te increzi, iar pentru ca tu te increzi In EL nu ai teama.

O zi fara temeri....!

Hrana ta zilnica!

25 NOIEMBRIE

1 loan 3.13-24

Ura lumii faţă de copiii Tatălui nu ar trebui nicidecum să ne surprindă (v. 13; comp. cu loan 15.18...). Mai curând amabilităţile ei ar trebui să ne pară suspecte. In ce priveşte dragostea, lumea nu poate produce decât contrafaceri, motivele ei nefiind niciodată sincere, niciodată total dezinteresate. Adevărată este doar dragostea lui Dumnezeu, care-şi are izvorul în El însuşi, nu în obiectul ei. Cu o asemenea dragoste avem nevoie să fim iubiţi, pentru că în noi nu este nimic vrednic de iubit (Tit 3.3). Şi crucea este locul unde vom învăţa să cunoaştem această dragoste divină infinită (v. 16).

Versetele 19-22 subliniază necesitatea unei conştiinţe bune, a unei inimi care nu ne condamnă. 

Dacă facem numai ceea ce îi este plăcut Domnului, El va putea răspunde fără excepţie la toate rugăciunile noastre. Părinţii care aprobă purtarea copilului lor îi oferă cu plăcere ceea ce cere (v. 22; comp. cu loan 8.29; 11.42). 

A rămâne în El - aceasta este ascultarea. El în noi - aceasta este comuniunea care rezultă din ascultare (v. 24; cap. 2.4-6; 4.16; loan 14.20; 15.5,7). 

Cufundaţi în mare un vas deschis; el va fi în acelaşi timp şi spălat şi umplut Aşa să fie şi inimile noastre în dragostea lui Hristos!

Hrana ta zilnica!

24 NOIEMBRIE

1 loan 3.1-12

Ceea ce constituie, într-o familie normală, legătura dintre membrii ei este dragostea.

Copiii o primesc şi o învaţă de la părinţii lor, apoi o imită şi o realizează între ei. Este o imagine ştearsă a dragostei pe care ne-a dăruit-o Tatăl, numindu-ne copii ai Săi! Această dragoste nu suntem chemaţi s-o înţelegem, ci s-o vedem (v. 1) şi, constatând-o, să-i răspundem.

Din versetul 9, unii credincioşi ar putea deduce că nu au viaţa de la Dumnezeu, pentru că li se întâmplă să păcătuiască (vezi cap. 5.18). Dar să înţelegem bine că adevăratul «eu» al creştinului este omul cel nou, şi acesta nu poate păcătui.

Împărţirea omenirii între copii ai lui Dumnezeu şi copii ai diavolului este stabilită în modul absolut prin versetele 7-12 (comp. cu loan 8.44). Astăzi, în multe medii religioase, această diferenţă nu este cunoscută. Că sunt creştini mai mult sau mai putin practicanţi, aceasta este recunoscut. Dar că unii se declară salvaţi, în timp ce alţii ar fi pierduţi, aceasta îi taxează de orgoliu şi de îngustime pe cei care s-au pus la adăpost. Neînţelegerea lumii, care poate merge până la ură, ne dă ocazia ca aici, pe pământ, să semănăm puţin cu Isus (v. lb; loan 16.1-3).

 Curând vom fi asemenea Lui, în glorie, şi II vom vedea cum este (v. 2).

Elibereaza-ne sufletul din temnita!

Scoate-mi sufletul din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniţi vor veni să mă înconjoare când îmi vei face bine. 

Psalmi 142:7

Sufletul multor oameni este inchis in temnita, iar temnita este cea mai grea pedeapsa.

Ce este temnita...? 

Multe lucruri pot tine sufletul captiv in temnita, iar unul dintre ele  este INGRIJORAREA.

De ce sa-mi fac griji pentru nevoile mele, cand stiu ca Dumnezeu imi implineste toate nevoile prin bogatia si Gloria in ISUS HRISTOS!?

 Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre dupa bogatia Sa, in slava, in ISUS HRISTOS. 

Filipeni 4:19

Va doresc o zi in care sa aruncati asupra Domnului toate ingrijorarile voastre si veti fi liberi.

Hrana ta zilnica!

23 NOIEMBRIE

1 loan 2.20-29

„Şi aceasta este promisiunea pe care El ne-a dat-o: „viaţa eternă" (v. 25). loan se referă la acest cuvânt al Păstorului celui bun: „Oile Mele ascultă glasul Meu... şi Eu le dau viaţa veşnică" (loan 10.27,28). O altă promisiune a Domnului era darul Duhului Sfânt (loan 16.13). Această „ungere din partea Celui Sfânt" se află astăzi nu numai peste cei numiţi „părinţi", ci şi peste „copilaşii" în Hristos, pentru a-i călăuzi în tot adevărul. , Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa" - a spus Domnul Isus - „nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine" (loan 14.6). Apostolul confirmă aici că acela care-L neagă pe Fiul nu-L are nici pe Tatăl. „Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine - le-a spus Isus fariseilor - aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu" (v. 23; loan 8.19). Tatăl nu poate fi cunoscut în afara lui Isus (Matei 11.27).

 De aceea vrăjmaşul depune atâta efort împotriva Fiului sfânt al lui Dumnezeu şi mai ales pentru a arunca îndoială asupra existenţei Lui veşnice şi a divinităţii Lui. 

Să ştim să recunoaştem vocea mincinosului (v. 22).

Ceea ce este „de la început rămâne valabil până în „ceasul din urmă" (v. 24, 18). Faţă de toate „noutăţile", siguranţa noastră constă în a rămâne la învăţătura de la început (Galateni 1.8,9).

Hrana ta zilnica!

22 NOIEMBRIE

1 loan 2.12-19

Pavel îi priveşte pe creştini ca formând Adunarea lui Dumnezeu. Pentru Petru, ei constituie poporul Său ceresc şi turma Lui. Pentru loan, ei sunt membri ai familiei Sale, uniţi prin aceeaşi viaţă primită de la Tatăl. In general, într-o familie, fraţii şi surorile au vârste şi stadii de dezvoltare diferite, chiar dacă relaţia şi partea de moştenire a ultimului născut sunt aceleaşi ca şi ale fiului de douăzeci de ani. Aşa este şi în familia lui Dumnezeu. In ea se intră prin naşterea din nou (loan 3.3), după care urmează, în mod normal, o creştere spirituală. Copilaşul, care ştia numai să-şi recunoască Tatăl (comp. cu Galateni 4.6; Romani 8.15-17), trece la stadiul tinereii şi al luptelor.

 Aceste lupte au ca miză inima lui: va fi ea pentru Tatăl, sau pentru lume? Pofta cărnii, cea a ochilor şi lăudăroşia vieţii sunt cele trei chei pe care le foloseşte cel rău pentru a introduce lumea în orice inimă în care găseşte loc.

In final, tânărul devine, sau trebuie să devină, un tată, având o experienţă personală cu Hristos.

Şi tocmai copilaşilor, apostolul le scrie cel mai mult, pentru că, prin lipsa lor de experienţă, sunt cei mai expuşi la „orice vânt de învăţătură". 

Să fim atenţi să nu rămânem copilaşi tot restul vieţii (Efeseni 4.14).